Propunerile de modificare a Codului Fiscal, aflate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, au creat nemulțumiri în rândul antreprenorilor și specialiștilor în domeniul economic.

[eadvert]

IMM-urile, prin CNIPMMR, acuză Guvernul că propunerile de modificare a Codului Fiscal lovesc mai mult în micile întreprinderi, protejând marile companii. Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB), compară modificările făcute cu cele ale Guvernului Boc din 2010, care după un an și jumătate au fost schimbate. „Propunerile de modificare ale Codului Fiscal scot în evidență o lipsă totală de viziune și de înțelegere a economiei. Măsurile propuse sunt mai degrabă expresia fricii, a neputinței și a incompenței. Să lovești în cei ce reprezintă pepiniera clasei de mijlor denotă mult primitivism, mai ales că aceleași măsuri le-am mai încasat în 2010. Atunci au generat un lung lanț de falimente și de încetări de activitate. Acum de ce ar fi altfel?”, se întreabă Dan Octavian.

Propuneri CNIPMMR

CNIPMMR solicită ca măsura adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul „de la mare la mic”, povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri. În opinie reprezentanților IMM-urilor, Guvernul ar trebui să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat. Conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate.

Reprezentanții IMM-urilor mai propun Guvernului să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc. Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o „taxă de solidaritate”.

„Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunțate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-și asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie și din care să fie finanțate investiții în învățământ și în domeniul sanitar (ex. construcția de spitale, renovarea de școli etc.)”, spune Ioan Mintaș, primvicepreședinte al CNIPMMR.

Sub așteptări

Reprezentanții IMM consideră că propunerile aflate în consultare publică sunt sub așteptările micilor antreprenori și nu vor aduce semnificativ mai mulți bani la buget. Reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8.000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit).

Pe de altă parte, majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație. Reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi, iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit.

„Niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor. Cu excepția măsurilor ce privesc TVA-ului și accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală și economică pe termen mediu și lung”, este de părere Ioan Mintaș.

Așteptările IMM-urilor

CNIPMMR așteaptă din partea Guvernului asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor. De asemenea, IMM-urile mai solicită creșterea investițiilor publice, susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții, stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3.000 lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022. Alte solicitări sunt: stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată), subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive.

„Solicităm modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale”, susține prim-vicepreședintele CNIPMMR.

Ce spune FPB

Potrivit lui Vlad Deac, președintele Federației Patronilor Bihor (FPB), proiectul de modificare a Codului Fiscal se află și în dezbatarea membrilor Federației.

„Partea bună este că aceste modificări se pun în discuție cu 6 luni înaintea intrării în vigoare – cu câteva excepții care intra în vigoare în câteva zile după publicare”, precizează Vlad Deac.

Acesta are, însă, rezerve mari în ceea ce privește rezultatul intențiilor. „Rezultatul anunțat de către coaliție ar fi protejarea angajaților. Ținând cont de faptul că dobânda de intervenție monetară a crescut, ROBOR la 3 luni crește, crește prețul la materia primă, servicii și energie. Accesul la finanțare este scăzut, iar IMM-urile, și nu numai, sunt profund afectate. Scăderea plafonului pentru IMM-uri, spre exemplu, va impune niște costuri suplimentare care în contextul scăderii profitului nu sunt sustenabile. Majorările de taxe și impozite vor avea efect de creștere a prețurilor (ceea ce va genera scăderea puterii de cumpărare)”, subliniază președintele FPB.

Pe de altă partea, aceste este de părere că introducerea multor modificări fiscale într-un timp scurt implică adaptabilitatea și din partea contabililor și consultanților fiscali.

„Ei bine, aici va exista o latență în adoptarea noilor măsuri care mă fac să am temeri ca un astfel de demers să nu aibă efectul invers de blocaj economic, de bulversare a mediului economic, care printre altele, va avea de plătit și dificultățile în conformare”, conchide Vlad Deac.

FOTO: Dan Octavian – Președinte AFB