Monumente codate şi etichetate

Conceptul proiectului e simplu: plasarea unor etichete de mici dimensiuni pe monumente istorice şi încărcarea lor cu informaţii în format digital. Scanate cu o aplicaţie de pe telefonul mobil, va rezulta apariţia pe ecran a unor detalii istorice şi culturale despre clădirea respectivă, deocamdată doar în limba română, maghiară, engleză, germană şi franceză. Codul QR de pe fiecare plăcuţă face conexiunea la un website (creat special pentru acest proiect – www.oradeaqr.ro), unde sunt disponibile fotografii din exterior şi interior, datele istorice, datele arhitecturale şi alte informaţii relevante despre fiecare clădire în parte. Proiectul vine în întâmpinarea unei probleme reale.

„De câte ori v-aţi plimbat prin Oradea admirând centrul vechi, singuri sau în compania unor prieteni străini, fără a şti ce admiraţi de fapt? Ana-Miruna Turc şi Mona Stănescu ne fac prin acest demers continuatori activi ai înaintaşilor noştri, cunoscători ai propriei istorii pe care să o putem povesti şi celor care ne vor vizita oraşul”, spune Ioana Şandor, director executiv Fundaţia Comunitară Oradea.

Codul QR va putea fi găsit pentru început pe faţada a 10 clădiri de patrimoniu din Oradea, urmând ca proiectul să fie dezvoltat pe măsura dezvoltării de noi parteneriate cu actori interesaţi de promovarea patrimoniului cultural al oraşului Oradea.

Cele 10 clădiri sunt: Primăria, Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxă cu Lună, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, sediul Episcopiei Greco-Catolice (fosta Bibliotecă Judeţeană), Biserica Evanghelică (str. T. Vladimirescu), Biserica Reformată (str. Primăriei), Sinagoga Neologă (str. Independenţei) şi clădirea Teatrului.

Bursieri talentaţi

În cadrul proiectului Bursa talentelor, Fundaţia Comunitară Oradea a ales şase proiecte care vor fi finanţate cu câte 1.000 de euro. Proiectul „Oradea QR”, scris de Ana Miruna Turc şi Mona Stănescu, îşi propune să promoveze patrimoniul cultural orădean prin codare QR pentru smartphone-uri în limbile română, maghiară, engleză şi germană.

Celelalte proiecte finanţate sunt cel al jurnalistei Cristina Puşcaş, care îşi va tipări teza de doctorat „Penitenciarul Oradea în regimul comunist (1945 – 1977). Iadul roşu s-a coborât şi în oraşul de pe Criş”. Prin proiectul „Vreau şi eu să cânt la pian”, Adelina Doina Suvergel îşi propune să actualizeze metodica predării pianului sub formă de metodă de studiu, realizând patru volume cu CD audio, iar un altul, „Routinie”, semnat de Robert Indrieş şi alţi colaboratori, presupune realizarea unei platforme online de dezvoltare personală şi profesională.

Alin Luncan a primit finanţare pentru proiectul „Sistem inteligent pentru sesizări comunitare”, o metodă de sesizare online a problemelor comunitare la nivel de stradă, bloc ori cartier şi monitorizarea online a rezolvării lor. Monica Mureşan a primit finanţare pentru „Atelier de creaţie”, care presupune organizarea de ateliere pentru persoanele fără loc de muncă, pentru a învăţa să confecţioneze decoraţiuni şi accesorii din materiale reciclabile. Cea mai mică câştigătoare are doar 11 ani. Estera Forogău este deţinătoarea a ceea ce specialiştii numesc ureche muzicală absolută- transcrie în partitură creaţiile muzicale proprii, cântă la opt instrumente şi a primit finanţare pentru proiectul Micul Mozart.