În opinia primarului de Derna, Florin Măgui, cheia procesului în care localnicii din Sacalasău au proprietăţile revendicate de urmaşii grofului Bartos stă în răspunsul la o întrebare: „Care este modul abuziv în care familia Bartos a fost deposedată de teren în Sacalasău Nou?”. Aceasta fiindcă familia grofului nu mai avea terenuri în comună nici la reforma agrară, nici la naţionalizare. Ori, moştenitorii invocă faptul că pământul le-a fost luat abuziv. Primarul spune că situaţia din Sacalasău nu poate fi asimilată celei din Nadeş (Arad), acolo unde moştenitorii au prezentat acte false, deoarece a văzut actul de naştere al fiicei grofului Bartos. Singurul calcul în baza căruia e revendicată localitatea e că din 80 de hectare tot se vor găsi câteva pe care oamenii să nu aibă acte de proprietate, având în vedere că slovacii au plecat după război şi după Revoluţie în Slovacia şi în Cehia şi că mulţi oameni şi-au ţinut titlurile de vânzare-cumpărare la grindă, aşa cum se obişnuia, neîndoindu-se că sunt proprietari. După 5 ani, în care s-au consumat 37 de înfăţişări doar la prima instanţă, oamenii din Sacalasău Nou se tem că răspunsul la întrebarea „ce se întâmplă cu ei dacă nu se prelungeşte termenul de depunere a cererilor, scadent la 31 decembrie?” va fi unul tardiv.

Pronunţarea sentinţei care trebuia dată pe 7 septembrie s-a amânat pentru 5 octombrie 2017. Atunci, locuitorii din Sacalasău Nou vor afla dacă mai au sat sau nu.

„În baza Legii 169/2013, cât şi a Legii 165, am depus dosar la Comisia locală pentru transcrierea din CF 91 a terenului care este înscris cu titlu de proprietate pe numele bunicului, Iuraş Paul, pe numele fratelui meu, al meu şi al surorii mele, respectiv Iuraş Iosif, Iuraş Ștefan şi Iurista Elisabeta, dar comisia locală ne-a înştiinţat că suntem dați în judecată, tot satul Sacalasău Nou, de către „urmaşii grofilor Bartos, care cer, aşa cum reiese din numărul topo: şcoala, biserica, păşunea satului, păduri, grădini, aşa cum apar în CF 71-413, în total 690.634, 646 mp”. Acest citat este parte a unui memoriu care a ajuns la toate instituţiile statului, de la Prefectura Bihor la ministrul Justiţiei, Cabinetul Primului-Ministru şi Preşedinţia României, semnat de Ştefan Iuraş, din Sacalasău Nou. Situaţia sa poate fi multiplicată de 150 de ori, câte numere de case are satul. Din cei 150 de oameni care au proprietăţi acolo, 50 de familii au acte de proprietate, iar 100 sunt în litigiu din anul 2013. „Noi, sătenii, avem contracte de vânzare-cumpărare, intabulări cu titlu de proprietate pe părinţi sau bunici, doar că suntem blocaţi în instanţă”.

Joi, când la Judecătoria Marghita trebuia să se dea un verdict în cazul revendicării unui întreg sat, oamenii îşi puneau aceeaşi întrebare pe care şi-o pun de ani de zile. După ce au aflat întâmplător că satul şi proprietăţile le sunt revendicate, oamenii se întreabă de ce tot lor li se cere să demonstreze că sunt proprietari, şi nu celor care revendică. „«Urmaşii grofilor» nu au depus la dosar acte care să dovedească că au avut sau au acte pentru aceste terenuri, sau să depună  acte care să dovedească gradul de rudenie”. Oamenii spun că cei care se pretind urmașii grofilor au depus doar CF, din care se poate afla că „au vândut tot până în 1945 şi nu li s-a luat în mod abuziv de către regimul comunist. Menţionăm că aici nu a fost niciodată zonă cooperativizată, deoarece e o zonă de podiş şi pământul este slab productiv”.

Oamenii invocă faptul că cei care se pretind urmaşii grofilor sunt în fapt rudenii de gradul V, „iar colateralii privilegiaţi au vocaţie succesorală doar până la gradul IV inclusiv. Ori o persoană care nu ar moşteni în nume propriu nu poate să pretindă moştenirea nici prin reprezentare”. Reclamanţii îşi prezintă şi legăturile de rudenie cu familia Bartos, respectiv cu fraţii Adorian, Gabor şi Iolanda, numiţi „proprietari tabulari” pe suprafeţe revendicate, sub forma unor schiţe de mână. Trei persoane – Maghiar Hermina, Pop Corina şi Magheru Ioan – au deschis o acţiune civilă prin care solicită „reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea subsemnaţilor pentru suprafaţa de 794.160,16 mp după antecesoarea Bartos Iolanda, căsătorită Fenyes, pe vechiul amplasament, potrivit înscrierilor din CF 413, păşune 47.151,38 mp, arător 173.257,72 mp, pădure 228.433,74 şi conform CF 91 pădure 345.317,32 mp. Lista prezumtivilor moştenitori continuă cu: Maghear Daniel Dorel, Maghear Beniamin Florin, Maghear Liviu junior, Komokozi Reka Marta, Komokozi Gheorghe, Tărăboanţă Maria, Covaciu Gabriela Florica, Sav Gheorghe, Sav Octavian şi Maghear Gheorghe.

Ce căutăm în dosar?

Cea mai mare dilemă a oamenilor, după al cincilea an de judecată şi al treilea judecător, este însă ce caută ei în acest proces, „dacă avem legi într-un stat democratic şi noi, sătenii, avem acte doveditoare ca proprietari pe aceste terenuri”.

Administraţia prezidenţială s-a arătat interesată de situaţia de la Sacalasău şi a cerut un punct de vedere Primăriei Derna, asumat de primarul Florin Mugui şi secretara Ileana Bara. „Prin cererea formulată, un număr de trei reclamanţi iniţiali şi alţi 10 intervenienţi în interes propriu, care au formulat ulterior cerere de intervenţie, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a unei suprafeţe semnificative din întreaga suprafaţă a localităţii Sacalasău Nou, sat necooperativizat, invocând faptul că anterior instaurării regimului comunist, ascendenţii lor – în speţă familia Bartoş – au fost proprietarii tabulari ai acestor terenuri. Asupra a o parte din aceste imobile, potrivit situaţiei din CF, proprietarii tabulari sunt şi în prezent membrii familiei Bartos, nefiind făcute operaţiuni de CF de peste 70 de ani.

Printre terenurile asupra cărora se solicită reconstituirea dreptului de proprietate de către descendenţii familiei Bartoş, în prezent se regăsesc şi terenuri pe care se află drumul de acces în localitate, biserica, curţi, case şi construcţii aparţinând locuitorilor din Sacalasău Nou, precum şi terenuri cu destinaţie agricolă, folosite de către săteni pentru păşunarea animalelor. Comisia locală Derna a soluţionat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de către descendenţii familiei Bartoş, şi a respins cererea acestora deoarece, la momentul anilor 1945-1960, membrii familiei Bartoş nu mai deţineau niciun teren pe raza comunei, aceştia nefigurând în registrul agricol al localităţii”, se arată în răspunsul dat de primarul şi secretarul comunei Derna Preşedintelui Klaus Iohannis.

Chiar dacă oamenii spun că folosesc terenul încă din anii 1900 – bunica mea s-a născut în casa din Sacalasău Nou în 1917 – oamenii cred că urmaşii grofului ar vrea să speculeze faptul că slovacii au fost aduşi acolo de Imperiul Austro-Ungar, imediat ce în Parlamentul României, în 1919, s-a dat Legea optanţilor, care avea ca scop limitarea moşiilor la 200 de iugăre, respectiv 100 de hectare. Atunci, slovacii care au avut bani şi-au cumpărat teren la Sacalasău Nou, iar cei care nu au avut, au tăiat lemne de pe terenurile grofului Bartoş şi le-au dus la un antreprenor din Marghita. Când eliberau terenul, conform unui troc, îl primeau ca proprietate, fiindcă atunci tăierea lemnelor era o operaţiune foarte dificilă. Chiar dacă oamenii nu ar folosi de 100 de ani terenul, aşa cum spun, oricum au drept de uzucapiune, folosindu-l de mai mult de 30 de ani. De altfel, şi din punctul de vedere al Primăriei Derna se specifică: „În temeiul art. 27 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, modificată prin Legea nr. 247/2005, o parte din locuitorii din Sacalasău Nou au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate şi eliberarea titlurilor de proprietate asupra unor suprafeţe de teren pe care le au în folosinţă faptică, reprezentând, în majoritatea cazurilor, terenul aferent caselor de locuit şi grădinile din imediata vecinătate a locuinţelor, fiind emise titluri de proprietate”. Acolo unde există un litigiu în ceea ce priveşte amplasamentul, adică unde cererile de reconstituire a dreptului de proprietate nu au fost înaintate spre validare înainte de cererea familiei Bartoş, nu a fost propus comisiei judeţene de validare, din cauza situaţiei juridice. Este şi situaţia familiei domnului Ştefan Iuras, despre care primarul Florin Măgui apreciază că „sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate, ei sau ascendenţii lor figurând în registrul agricol ca fiind înscrişi cu terenul în cauză, terenul fiind în folosinţa lor faptică, neîntreruptă de zeci de ani”.

Din perspectiva Primăriei Derna, „în realitate, familia Bartoş, potrivit tuturor celor cunoscute de noi, anterior anilor 1950 şi-a înstrăinat întreaga proprietate către locuitorii satului Sacalasău Nou, prin încheierea de contracte de vânzare-cumpărare succesive. Dintre aceste contracte, o parte au putut fi prezentate de locuitorii satului, însă o parte a acestor contracte nu am reuşit să le identificăm, deoarece fie s-au pierdut, fie cei care le-au contractat şi le-au deţinut au emigrat în Slovacia sau în Cehia”. O evidenţă clară a situaţiei proprietăţilor ar putea fi dedusă din CF 91 Sacalasău. Doar că această coală este distrusă şi deteriorată, îi lipsesc câteva pagini, iar altele nu pot fi descifrate. Localnicii din Sacalasău Nou vorbesc despre o dublură a acestei coli, care se află în arhivele din Budapesta.