Este concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, care a respins propunerea formulată de DIICOT – Structura Centrală de a-i aresta pe Viorel Pașca și pe membrii familiei sale și o colaboratoare, în dosarul în care sunt efectuate cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane. În schimb, cei șase au fost puși sub control judiciar.

Jurnaliștii de la G4Media au publicat informații obținute pe surse din motivarea Tribunalului București.

Imaginea unei activități în condiții degradante, infirmată

Magistratul de drepturi și libertăți s-a referit printre altele, conform sursei citate, la împrejurările care „infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante”.

Judecătorul a observat că imobilele administrate de familia Pașca „nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.”

Conform hotărârii Tribunalului București, citată de G4Media, „aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”.

Instanța a constatat că beneficiarii serviciilor asociației Dumbrava nu erau abandonați după deces, nefiind înlăturată „suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare”. Cele mai multe din persoanele îngrijite în imobilele administrate de familia Pașca nu aveau alt adăpost, erau lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparținători. Pentru acestea „alternativa concretă (…) nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă”, a remarcat judecătorul de drepturi și libertăți.

Acesta a apreciat că, față de Viorel Pașca, există un ansamblu de probe – printre care declarația investigatoarei sub acoperire – care susțin, „la nivelul standardului suspiciunii rezonabile”, ipoteza acuzării potrivit căreia acesta a coordonat activitatea desfășurată în locațiile în care erau adăpostite persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate și că ar fi urmărit obținerea și controlul veniturilor generate de aceste persoane.

Judecătorul de drepturi și libertăți a făcut referire – conform G4Media – la analiza tranzacțiilor financiare, din care rezultă că, în perioada de referință, în conturile lui Viorel Pașca au fost încasate sume totale de 348.579,31 lei, 333.152,11 euro și 96.368,93 de dolari, provenind în principal din donații și sponsorizări.

„Chiar instituțiile statului apelau la inculpați”

Magistratul Tribunalului București a observat că „o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost identificate ori recrutate în mod direct de către aceștia, ci au fost direcționate către acele locații chiar de instituții publice (unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială), instituții care, confruntate cu persoane aflate în situații extreme de vulnerabilitate socială și medicală, nu au identificat alte soluții efective pentru protecția acestora”.

În opinia judecătorului de drepturi și libertăți, „prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravității abstracte a infracțiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esențiale că activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale”.

Instanța: ecoul public nu justifică arestarea

Pe lângă informațiile publicate de G4Media, surse consultate de Bihon au arătat că până la acest moment anchetatorii nu au individualizat persoanele vătămate și nici situația de fapt reținută în cazul fiecăreia. Cu cât acuzația vizează un fenomen de amploare mai mare, cu atât cresc exigențele de individualizare, inclusiv pentru a justifica măsura cea mai severă, a arătat instanța.

În plus, respingerea propunerii de arestare s-a bazat și pe alte fapte: nu au existat indicii ca Viorel Pașca, soția lui, fii săi și colaboratoarea Delia Păcală să se sustragă cercetărilor, activitatea vizată de anchetatori a încetat în urma descinderilor, beneficiarii au fost relocați, iar probele principale au fost deja ridicate. De asemenea, nu au fost identificate elemente concrete de influențare a martorilor sau alterare de probe.

Instanța a explicat că gravitatea abstractă a acuzațiilor și ecoul public nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a justifica măsura privativă de libertate. A fost invocată și jurisprudența CEDO, conform căreia detenția preventivă trebuie să răspundă nevoilor anchetei, nu unei “sete de răzbunare” a opiniei publice.

Avocatul Răzvan Doseanu a depus mărturii ale unor voluntari și vizitatori care au descris pozitiv condițiile observate la așezămintele administrate de familia Pașca, iar judecătorul de drepturi și libertăți a considerat acest lucru relevant pentru a nuanța ideea unei reacții publice unanim negative.

Arătând că măsurile privative de libertate sunt excepționale, regula fiind starea de libertate, magistratul a apreciat că obligațiile impuse prin controlul judiciar -interdicția de comunicare cu coinculpații și martorii, de a părăsi România și supravegherea polițienească – sunt suficiente pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.