Un bărbat din Nucet a ajuns miercuri după-amiază la Unitatea de Primire Urgenţe, cu posibilă muşcătură de şarpe la glezna dreaptă. Dr. Hadrian Borcea, medic-şef la UPU – SMURD Oradea, a declarat că bărbatul nu a fost muşcat de câine ci probabil înţepat de o plantă. Medicul a relatat că în ultima lună şi jumătate au fost câteva cazuri de muşcături de şarpe, în Ineu de Criş şi alte zone.
Imobilizaţi
Dr. Borcea a explicat că, de regulă, viperele sunt prezente mai mult în zone de stâncă, cu vegetaţie tip arbust şi la periferia arbuştilor. Doctorul a menţionat însă că viperele nu atacă de regulă decât atunci când sunt ameninţate. Prin urmare, medicul în urgenţă sfătuieşte turiştii să fie atenţi pe unde calcă. Dacă cumva un turist a fost muşcat de viperă, trebuie neapărat să îşi imobilizeze piciorul cu orice scândură ce poate fi folosită ca atelă, la fel ca la entorse. Medicul subliniază că în cazul muşcăturilor de viperă nu trebuie sub nicio formă să soarbă şi să extragă veninul din locul muşcăturii. Imobilizarea membrului muşcat de viperă ajută la limitarea circulaţiei sanguine până când victima poate să ajungă la spital.
Semne
Primele semne de muşcătură de viperă sunt locale: durere internă de la locul muşcăturii spre interior, roşeaţă care se extinde treptat pe membrul afectat. Mai târziu, muşcătura de viperă poate duce până la alterarea stării de conştienţă. După imobilizarea membrului muşcat de viperă, victima trebuie să încerce să se deplaseze sau să fie dusă la spital, unde va avea nevoie de vaccin antivenin, dacă medicii constată că într-adevăr e vorba de o muşcătură de viperă, relatează dr. Borcea.
Campare atentă
Adrian Marin, vicepreşedintele Serviciului Salvamont – Salvaspeo Bihor, a informat că, de regulă, viperele îşi fac apariţia dimineaţa şi seara, în timpul zilei şerpii ascunzându-se pentru a evita supraîncălzirea. Marin susţine, ca şi dr. Borcea, că şerpii nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, dacă sunt lângă cuib sau se află în perioada de împerechere. De obicei, spune Adrian Marin, şarpele inoculează în muşcătură foarte puţin venin sau deloc. În muşcătura de atac însă, cantitatea de venin inoculată poate fi mare, adaugă salvatorul. El recomandă turiştilor să fie atenţi când se deplasează pe poteci, în zone stâncoase, însorite şi îi sfătuieşte ca înainte de a fixa cortul sau pătura de picnic să verifice cu atenţie locul de campare, cu un băţ lung. Dacă observă şerpi sau urme de şerpi (dâre pe nisip, mâl, sau bucăţi de piele năpârşită) e semn că locul de campare nu poate fi fixat acolo.
Nu în ultimul rând, turiştii trebuie să apeleze numărul de urgenţe 112, o echipă de salvamontişti, echipaj de urgenţă sau medical specializat urmând să ajungă rapid la ei pentru a le acorda primul ajutor medical.
Otilia Sandor
Citiți principiile noastre de moderare aici!