Sinagoga ortodoxă din strada Primăriei va deveni Muzeul de Istorie al Evreilor din Oradea şi Bihor. Contractul de dare în folosinţă a imobilului a fost semnat ieri între preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, Felix Koppelman, şi directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac. Acordul a fost iscălit pe o perioadă de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire. Sinagoga de pe strada Primăriei a fost lăsată în paragină după cel de-al Doilea Război Mondial, funcţionând în ultima vreme ca depozit pentru un aprozar amenajat chiar în curtea acesteia.
„În ciuda greutăţilor din oraş şi din ţară, cu un efort comun se poate realiza acest proiect spre folosul tuturor. Sinagoga va fi restaurată şi introdusă în circuitul cultural şi religios. Muzeul va fi introdus în reţeaua de muzee de istorie a evreilor din întreaga lume”, a declarat Felix Koppelman.
Ideea înfiinţării unui Muzeu de Istorie al Evreilor din Oradea şi judeţul Bihor datează, potrivit lui Aurel Chiriac, din anul 1996.
„Ideea înfiinţării Muzeului de Istorie al Evreilor din Oradea şi Bihor s-a conturat în anul 1996, însă abia azi (ieri – n.r.) s-a materializat. Atunci am avut o discuţie cu domnul Koppelman şi cu Tereza Mozes în vederea amenjării unui muzeu şi a unui centru de documentare. Iniţial, s-a discutat despre sinagoga neologă din strada Independenţei. Atunci am elaborat un plan tematic. Potrivit planului nostru, reabilitarea sinagogii neologe ar fi costat în jur de 12 miliarde de lei. Nu am făcut un calcul ca să vedem cât ne va costa înfiinţarea acestui muzeu. Renovarea clădirii se va face din fonduri europene şi nu din bani publici. Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice din Oradea ne-a promis că ne va susţine în acest demers”, a declarat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea.
Secţii muzeale
Muzeul de Istorie al Evreilor va cuprinde mai multe secţii: istorie, obiceiuri şi obiecte tradiţionale, contribuţia adusă de evrei la ridicarea economică, socială şi culturală a oraşului şi judeţului, Holocaustul, comemorarea martirilor deportaţi, reînfiinţarea comunităţii după holocaust şi o secţie de documentare.
„Toate documentele vor fi adunate din donaţii. Vom apela la donatori din ţară şi din străinătate. Acolo unde acest lucru nu va fi posibil, vom face tot posibilul să le cumpărăm, pentru ca vizitatorii să poată cunoaşte mai multe din cultura şi existenţa evreilor care au locuit în urmă cu un secol în Oradea”, a mai spus Chiriac.
Cei care au demarat acest proiect cred că reabilitarea sinagogii va dura cel mult patru ani (doi ani pentru obţinerea avizelor, proiectare, atragere de fonduri şi doi ani partea tehnică de execuţie).
Centru turistic
Şi Sinagoga din strada Independenţei va fi reabilitată. Aceasta va fi transformată de municipalitate într-un centru de informare turistică. Tot aici va funcţiona o sală de concerte şi de expoziţii. „Am încheiat anul trecut un parteneriat cu Primăria Oradea pentru reamenajarea imobilului. Nu este exclus ca peste o lună să fie îmbrăcată în schele”, a declarat Felix Koppelman.
Potrivit acestuia, în Oradea au existat 29 de sinagogi şi locuri de rugăciune. În prezent, doar şapte pot servi ca lăcaşe de cult. Aceasta din cauză că în Oradea există doar 700 de membri, iar imobilele au rămas în paragină, din lipsă de fonduri.
„Legea mozaică permite şi chiar recomandă ca atunci când un lăcaş de cult nu mai poate fi folosit din motive biologice ori independente de voinţa comunităţii care l-a construit, acesta să fie pus la dispoziţia întregii comunităţi, indiferent de naţionalitatea sau religia celor care fac parte din ea”, a dezvăluit Koppelman.
Crina Dobocan
Citiți principiile noastre de moderare aici!