În urmă cu 16 ani, o delegaţie formată din primarul de atunci al localităţii Leta Mare, Szatmari Sandor, secretarul Primăriei Letavertes, Pantya Gyorgy şi Nemeth Janos, în acea vreme, preşedintele Uniunii Culturale a românilor din Leta Mare a venit la Oradea pentru a relua legăturile cu România. Astfel, au ajuns să stabilească legături cu Direcţia Judeţeană pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, cu Muzeul Ţării Crişurilor, cu Revista Familia şi cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea.
De atunci, în prima parte a lunii noiembrie, comunitatea din Letavertes, Consiliul Autoguvernării minorităţilor române din Letavertes şi Asociaţia Culturală a Românilor din oraşul maghiar organizează, împreună cu instituţiile de cultură din Oradea, un pelerinaj în localitatea în care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa întemeietorul Revistei Familia, Iosif Vulcan, dar şi preotul, poetul şi publicistul Iustin Popfiu. De numele acestora se leagă şi istoria localităţii, care dintr-o localitate românească a devenit una exclusiv maghiară. Localnicii au declarat că „ultimul vorbitor de limbă română a murit în urmă cu doi ani”.
„Relaţia cu comunitatea greco-catolică din Letavertes este importantă în primul rând pentru că ea stă sub semnul sufletului. Este o relaţie între oameni care doresc să revină spre cultura mamă, spre ţara din care se trag”, a spus Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
La finele săptămânii trecute, reprezentanţii instituţiilor de cultură din Bihor i-au omagiat pe cei doi cărturari români, Iosif Vulcan şi Iustin Popfiu. Aceştia au depus coroane de flori la mormântului lui Iustin Popfiu, la placa memorială a lui Iosif Vulcan şi la mormântul Victoriei Vulcan.
„Numele lui Vulcan este legat de Leta Mare, pentru că mama sa provenea din această localitate, iar tatăl său a fost acolo protopop greco-catolic”, a declarat şi Ioan Moldovan, redactorul-şef al Revistei Familia.
În cadrul pelerinajului organizat la Leta Mare, orădenii au stat de vorbă cu românii din localitate, care nu mai vorbesc româneşte. Şi asta – spun ei – pentru că nu au mai avut cu cine să vorbească şi nici unde să înveţe limba părinţilor lor, pentru că autorităţile maghiare au desfiinţat şcolile româneşti.
„Pentru mine, ca român de origine, e de înţeles legătura cu Iosif Vulcan. Pe lângă faptul că a vorbit şi ungureşte, el a promovat revista Familia, în limba română”, a declarat Krizsan Gabor, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Letavertes.
„Sunt soţia lui Cozma Gheorghe. Am 75 de ani. Părinţii noştri au vorbit limba română. În casă vorbeam româneşte. Nu am avut ocazia să învăţăm în limba română şi nici cu cine să vorbim în limba părinţilor noştri. Încet, încet, am uitat-o”, a declarat în timpul slubei de pomenire, o bătrânică, prezentând-o pe Papp Gyulane, care ne-a spus în limba română că are 71 de ani.
Potrivit istoricului Blaga Mihoc, tatăl lui Iosif Vulcan a fost protopop de Leta Mare.
„Parohia din Leta Mare ţinea de episcopia greco-catolică de Oradea. Pentru că ungurii doreau deznaţionalizarea, l-au amăgit pe Sfântul Părinte Pius al X-lea, care a dat o bulă papală – Cristi Fideles – prin care 46 de parohii, între care şi Leta Mare, care ţineau de Episcopiile de Lugoj şi Oradea, să fie desprinse şi să treacă în subordinea episcopiei Hajdu-Dorog (înfiinţată în anul 1860). Maghiarii au motivat atunci că oamenii nu mai ştiu să vorbească limba română şi i-au cerut Papei să-i lase să oficieze liturghiile în limba maghiară. Românii, conduşi de Vasile Lucaciu şi Iuliu Maniu, au protestat faţă de decizia Papei, care şi-a dat seama că a fost minţit de maghiari. După al doilea război mondial Leta Mare a trecut din nou la Episcopia de Oradea. Aceasta a nu durat mult pentru că s-a hotărît ca toate episcopiile catolice de la noi să ţină de Strigoniu”, a relatat istoricul Blaga Mihoc. Acesta a precizat că după trasarea graniţelor în jur de 400.000 de români au rămas în Ungaria.
Crina Dobocan
Citiți principiile noastre de moderare aici!