Hrană a zeilor, nectar dătător de nemurire şi tinereţe veşnică – poate doar în poveşti greceşti să aibă ambrozia toate virtuţile astea. Poveşti care n-au nimic în comun cu iritările şi suferinţele celor sensibili la polenul aceastei buruieni. Combaterea sa face obiectul unei hotărâri de consiliu local dar în teren se poate constata uşor proliferarea ei. Iar efectul se va vedea în cel mai scurt timp. De pe la începutul lui august, ambrozia începe să-şi împroaşte polenul. Medicii alergologi vor fi, din nou, la mare căutare.

Hectare

Rogerius – cea mai mare densitate de persoane pe metru pătrat în Oradea, concentraţie mare de lucrări de amenajări între blocuri şi, spune orădeanca Ane Marie Ţurcaş, o răspândire a ambroziei fără precedent. „Toate zonele unde s-a lucrat cu săpătură la amenajări de parcări, unde s-a adus pământ de adaos, sunt acum năpădite de ambrozie. Sunt mii de plăntuţe, una lângă alta. Pe 6 Martie, pe Coposu, în Olosig şi mai încolo, în parcul industrial de pe Borşului, sunt hectare întregi năpădite de această plantă, cu exemplare înalte cât mine”, ne-a reclamat orădeanca. Asta pe lângă zonele tradiţionale – marginile drumurilor şi rambleele de cale ferată.

Posesoare a unui câine de companie care necesită mişcare, orădeanca a ajuns în plimbare până spre periferie. „Oriunde mă duc în oraş, în maxim patru minute pot găsi cel puţin o plantă de ambrozie. Dacă vrei să intri într-o grădină să o smulgi, mai primeşti şi apostrofări de la oameni. Planta e foarte decorativă, cu frunzele frumoase şi lumea o confundă, poate, cu margaretele”, spune ea, argumentând lipsa de informaţie în rândul orădenilor: „multă lume nici nu ştie de ce, ca din senin, ustură ochii şi pielea sau curge nasul în lunile de vară şi toamnă”.

Smulgerea, nu cosirea

Plantă alogenă, adusă de peste ocean, nu are duşmani naturali – nu o mănâncă animalele şi nici nu o atacă dăunătorii. O metodă eficientă de stârpire este smulgerea înainte de înflorire, pentru a preveni împrăştierea seminţelor, insistă orădeanca.

Mircea Stejerean, şef serviciu în Primărie, spune că există un plan de intervenţie contra buruienii. Zonele aflate în atenţia Primăriei sunt, spre exemplu, strada Podului între calea ferată şi centură, drumul Paleului pe serpentine, rableul de pe Densuşianu, Cartierul Tineretului sau Strada Ogorului. „În afară de acestea, unde ni se sesizează, acolo combatem”, spune Stejeran. Pe de o parte Romprest are sarcina să dea cu erbicide şi, în rest, funcţionarul spune că pe spaţiile verzi se bazează pe cosirea vegetaţiei la 10 cm. Totuşi, cosirea nu are prea mare randament – nu evită scuturarea seminţelor şi, în plus, plantele pot produce ramificaţii abundente după tăiere.

Pe domeniul public, stârpirea ambroziei şi a pelinului cad în sarcina Administraţiei Imobiliare. La terenurile private, Poliţia locală poate da amenzi pentru neîntreţinerea parcelelor.

Ultima centralizare arată că s-au dat 711 de avertismente pentru neîntreţinerea corespunzătoare a terenurilor şi 524 de sancţiuni. „Acestea se referă şi la ambrozie. Amenda este de maxim 2.500 de lei şi minim 500 lei, jumătate dacă o plăteşte în 48 de ore. Pe raza municipiului, pe centură, adică pe Borşului, Densuşianu, Calea Sântandrei şi Ogorului până la Metro sunt 129 de proprietăţi care au fost și avertizate și sanctionate”, ne-a spus Cristian Beltechi, şeful Poliţiei Locale.

Sub tratament

Persoanele sensibile la polenul ambroziei sunt, în primul rând, cele predispuse genetic. Nasul înfundat, mâncărimile la ochi, nas, urechi, lăcrimarea sau strănutul în serie mergând până la dureri de cap sunt cele mai frecvente simptome ale alergiei la ambrozie. Dr. Corina Marton spune că în 30-50% dintre cazuri se poate ajunge şi la complicaţii astmatice pe fondul alergiei. „Mai rar, în unele cazuri de contact cu polenul alergen, poate apărea şi urticarie”, precizează alergologul.

O persoană cu aceste simptome, după ce a trecut pe la ORL sau medicul de familie, va trece, inevitabil, pragul unui alergolog. După stabilirea faptului că pacientul e alergic la ambrozie, se prescrie tratament medicamentos pentru aproximativ trei luni în care polenul de ambrozie e în aer – în funcţie de starea vremii, de la mijlocul lui iulie până la finalul lui septembrie, octombrie.

La „începători”, prima alergie, cu simtome asemănătoare unei răceli, poate dura o săptămână în primul an dar, în absenţa unor forme de tratament, cu timpul intervalul creşte. „Dacă continuăm să nu facem nimc, se poate ajunge ca simptomele să persiste pe toată durata sezonului polenic”, spune alergologul. La consultaţie, dacă se pune diagnosticul de alergie la ambrozie, medicul va prezenta măsurile de profilaxie a expunerii la acest alergen, adică cum să se expună mai puţin la polen.

Tratamentul prescris constă din antialergenice sub formă de spray, pastile sau picături. Costul tratamentului variază între 20 de lei şi 100 de lei, în funcţie de simptomatologie în primul rând şi apoi în funcţie de ce îşi permite pacientul.

Cu un cost sensibil mai mare, suferinzii pot încerca tratamentul de desensibilizare. „Merită luat în calcul mai ales de cei care au suferit de alergie doi ani la rând. E recomandat tinerilor şi adulţilor, mai puţin vârstnicilor”, spune dr. Marton. Pentru cei sensibili la polenul de ambrozie, desensibilizarea durează între şase şi opt luni pe an, minim trei ani consecutiv şi maxim şapte ani. Tratamentul costă între 1200 de lei pe an până spre 600 de euro pe an. Pentru cei care preferă tratamentele naturiste, există o suită întreagă de remedii, de la ceaiuri până la tratamente în saline.