Un copil prea mic pentru a fi vaccinat a murit anul trecut după ce a contractat rujeola de la o persoană nevaccinată. Cazul, confirmat în Bihor, ilustrează direct consecințele scăderii acoperirii vaccinale și vulnerabilitatea celor care depind de protecția colectivă.
Imunitatea de grup, scutul celor vulnerabili
Doctor Adina Budea, medic primar epidemiolog și coordonatoarea programului național de vaccinare în cadrul DSP Bihor, explică faptul că decesul copilului era evitabil în condițiile unei acoperiri vaccinale adecvate.
„Am avut anul trecut un deces din cauza rujeolei. Un copil de sub un an care nu a făcut vaccinul și a avut complicații. La acea vârstă copilul nu era eligibil pentru vaccinarea ROR. Cei din jurul lui nu fuseseră vaccinați. A contractat boala de la o persoană nevaccinată. Dacă cei din jurul lui ar fi fost vaccinați și copilul ar fi fost protejat. Aceasta este imunitatea de grup. Până la vârsta de un an, copiii noștri nu au protecție. Dacă cei din jur nu se vaccinează, la asta se poate ajunge, de aceea este important să atingem acel 95%, pentru a avea imunitate de grup. La fel este și cazul pacienților cu boli cronice. Riscul de a dezvolta complicații severe este foarte mare și se poate ajunge la deces”, a explicat epidemiologul.
România a ajuns în topul european la cazurile de rujeolă și rubeolă, iar cauzele sunt multiple, de la dezinformare până la probleme de acces la vaccin. „Oamenii din comunități vulnerabile sunt expuși, iar dezinformare și neprezentarea la medic pentru vaccinuri, din cauza emigrării, agravează situația. Post pandemie am avut o acoperire mult mai mică, dar în ultimii ani acoperirea vaccinală a crescut foarte mult în Bihor. Am făcut și campanii de informare și educare a părinților. Am participat la Școala Mamei. Chiar în urmă cu două săptămâni, am fost la un curs cu peste 150 de participanți, în care am informat și educat părinții”, a spus Adina Budea.
În teren, rezultatele contrazic percepția publică despre refuz. „Avem 43 de specialiști care se ocupă doar de persoanele vulnerabile: 30 de asistenți medicali și 13 mediatori sanitari. Cu ajutorul acestor oameni am mers în colonii, i-am informat și apoi i-am vaccinat. În ciuda a ce se spune, nu au fost recalcitranți. Am rămas și noi mirați. Am avut situații în care am administrat 70 de doze de vaccin într-o singură zi”, a explicat medicul.
Potrivit acesteia, rezistența este mai mare în mediul urban, unde influența informațiilor false este mai puternică.
„Gradul de educație scăzut, lipsa de informare, comoditatea părinților sunt doar cauze inițiale. După ce li se explică, sunt de acord. Mai ales că mergem noi la ei, în colonii. Le oferim și consulturi acolo unde se poate. Mai reticenți sunt cei din mediul urban. Avem consiliere cu părinții la telefon. Dacă medicul de familie întâmpină dificultăți, solicită sprijinul Direcției de Sănătate Publică”, a mai spus specialistul.
„Zgomotul” antivaccinist diferă de realitatea din teren
Deși campaniile antivaccinare sunt vizibile, dimensiunea fenomenului este mai redusă decât se percepe public.
„Din toate persoanele care ar trebui să-și vaccineze copiii, doar 10% refuză. Nu este chiar atât de extins cum se crede. Și din cei 10% mulți au regândit ideea de vaccinare și s-au prezentat ulterior la medicul de familie și și-au vaccinat copilul. Avem o acoperire vaccinală de 89% în Bihor pentru vaccinul de rujeolă-rubeolă. Ideal ar fi 95%. Și așa, Bihorul are cea mai mare acoperire vaccinală la nivel național pe toate tipurile de vaccin”, a declarat Adina Budea.
Totuși, diferența dintre 89% și pragul de 95% este esențială pentru prevenirea focarelor. „Cazuri de rubeolă nu avem, doar de rujeolă. Dar există riscul ca, din cauza nevaccinării, să reapară și cazuri de rubeolă”, a avertizat medicul. Specialistul atrage atenția și asupra impactului dezinformării. „Campaniile antivaccinare au adus un rău acoperirii vaccinale. Circulă multe informații care nu au bază științifică, iar populația nu este corect informată. Nici pandemia nu ne-a ajutat. În acea perioadă au fost foarte multe curente antivaccin promovate în spațiul public, pe care nu am reușit să le contracarăm. Personalul medical este mai puțin numeric comparativ cu dezinformatorii”, a explicat epidemiologul.
În același timp, siguranța vaccinurilor rămâne bine documentată. „Există studii care privesc vaccinul de peste 200 de ani, sunt aceleași tipuri de vaccin. Se creează un risc enorm la nivel național când vine vorba de nevaccinare. Vaccinurile trec prin aceeași comisie de farmaco-vigilență, sunt supuse unor studii numeroase și nu ajung pe piață fără verificări serioase. Vaccinurile din Programul Național nu sunt pe bază de ARN, sunt vaccinuri cu virus viu inactiv sau atenuat. Efectul vaccinurilor este același, fie că sunt pe bază de ARN, fie pe virus viu inactiv sau atenuat”, a precizat Adina Budea.
Campaniile din Bihor au vizat în special comunitățile vulnerabile. „Am desfășurat campanii de recuperare: am mers în acele colonii, am discutat cu părinții, le-am explicat beneficiile vaccinării și am încercat să recuperăm vaccinarea copiilor restanțieri, cu acordul părinților. Acolo nivelul de educație este mai scăzut, trebuie să le explicăm pe înțelesul lor”, a spus medicul. Mesajul final este unul direct.
„Vaccinarea este una dintre cele mai mari victorii ale omenirii în lupta cu boala. Sunt boli foarte grave, cum este poliomielita, care au fost eradicate datorită vaccinului și care ar putea să reapară dacă nu ne vaccinăm. Vaccinurile au salvat milioane de vieți. Este gratuit prin medicul de familie, asigurat pentru 11 boli infecțioase. Sunt aceleași vaccinuri cu care am fost vaccinați și noi și părinții noștri. Toți am fost protejați”, a conchis epidemiologul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!