Niciun referendum în Băile Felix

Prefectul Claudiu Pop atacă în instanţă şi ultima hotărâre a Consiliului Local Sânmartin, de organizare a unui referendum local, prin care cetăţenii să se exprime dacă vor sau nu vor gaze de şist în comună. Pop îşi motivează demersul prin faptul că acest referendum ar avea acelaşi obiect ca şi precedentul hotărât de aleşii din Sânmartin săptămâna trecută şi care vizează toate hidrocarburile, nu doar gazele de şist. Pe acela, Instituţia Prefectului l-a atacat în justiţie, considerând că CL Sânmartin şi-a depăşit atribuţiile. „Este ca şi cum Consiliul Local ar fi întrebat: «sunteţi de acord să gestionăm tot noi apa geotermală?»”, a dat prefectul Pop un exemplu, încercând să arate de ce nu este în regulă să se organizeze referendum în Sânmartin pe tema hidrocarburilor. Claudiu Pop a dat acel exemplu deoarece şi apa geotermală cade tot în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Referendumuri „fără scop”?

Tot Claudiu Pop a ţinut să spune că, de fapt, referendumul iniţiat de primarul PDL Lucian Popuş şi votat în unanimitate consilierii locali (inclusiv cei ai PSD) „nu are scop”. Aceasta deoarece, transmite prefectul, administraţia locală are şi alte unelte la dispoziţie pentru a bloca exploatarea gazelor şi ţiţeiului în comună. Cum ar fi neeliberarea avizului pe care trebuie să-l obţină exploatatorul de la Primărie. „Nu poate să intre nimeni fără aceste autorizaţii”, spune prefectul. După ce s-a opus organizării de referendumuri în comună, reprezentantul Guvernului indică şi responsabilitatea proprietarilor de terenuri, pentru a se opune exploatărilor. „90% din terenurile aflate în comună sunt proprietăţi private. Trebuie avizul acelor persoane. Nu poate intra NIS Petrol pe proprietatea acelor persoane, dacă nu are acordul proprietarilor. Proprietatea privată este inviolabilă”, asigură prefectul. Deoarece a făcut referire la acest principiu constituţional, al garantării proprietăţii private, l-am întrebat pe Claudiu Pop cum se simte făcând referire la acest principiu fundamental, în condiţiile în care Guvernul pe care îl reprezintă a introdus, în toamnă, în Parlament Legea RMGC, prin care proprietarii de terenuri ar fi fost expropriaţi direct de către companiile exploatatoare (!), nu de către Stat! La fel, parlamentari PSD – partid din care provine Pop – au încercat să modifice Legea minelor, în acelaşi sens: pentru a-i expropria pe oameni de pe propriile terenuri în favoarea unor companii, mult mai uşor decât pot fi expropriaţi azi! La această întrebare, prefectul Claudiu Pop a răspuns că “Prefectura lucrează pe legi care există”.

De asemenea, Pop a fost întrebat dacă, având în vedere analogia situaţiilor, consideră că era oportun ca reprezentantul Guvernului din Alba să fi atacat în instanţă şi referendumul privind cianurile la Roşia Montană, organizat în 2012 de Consiliul Judeţean Alba. Tot pentru depăşire de competenţe de către adminsitraţia judeţeană. “Nu ştiu despre ce a fost vorba acolo”, a răspuns Claudiu Pop.

JB l-a întrebat pe prefectul Pop şi dacă socoate că era oportun ca bihorenii să fi fost consultaţi de Guvern înainte ca acesta să aprobe concesiunea perimetrelor de exploatare. Care, în Bihor, sunt patru. De menţionat faptul că actualul Guvern Ponta a făcut acest lucru, prin trei Hotărâri de Guvern: două în decembrie 2012, pentru perimetrele Tria şi Tulca şi una în noiembrie 2013, pentru perimetrul Felix. În răspunsul său, prefectul Pop a susţinut că acordurile de concesiune au fost încheiate (de ANRM, cu companiile petroliere) pe vremea fostelor guverne şi că, de fapt, Guvernul Ponta nu putea face altceva decât să le aprobe! Claudiu Pop a încercat să pareze, arătând, la rândul său, că nici fostele guverne PDL nu au consultat populaţia. Totuşi, de reţinut faptul că acele concesiuni primesc putere abia după ce sunt aprobate de Guvern. Şi au fost aprobate. De Guvernul Ponta.

Protestatari vs. prefect

La conferinţa de presă a prefectului au asistat câţiva membri ai Grupului de Acţiune pentru Roşia Montană (GARM) Bihor, ce protestează împotriva gazelor de şist şi a cianurilor. Prefectul le-a permis acestora să se exprime. O protestatară, Laura Turdean, l-a acuzat pe prefect de „atitudine uşor ostilă”. „Ne-aţi făcut un an greu. Vă rog să ne faceţi un an mai uşor”, i-a transmis Turdean lui Pop. Protestatara nu a vrut să spună dacă reprezintă un ONG, spunând că vorbeşte ca simplu cetăţean. De altfel, Laura Turdean şi Claudiu Pop au avut o dispută verbală pe tema gazelor de şist, având în vedere posibilitatea exploatării lor, în judeţul Bihor. Turdean a insistat că şi gazele de şist sunt tot hidrocarburi, câtă vreme Pop a insistat că sunt „hidrocarburi neconvenţionale”. În realitate, gazele de şist sunt tot gaze naturale, doar metoda lor de extracţie fiind una neconvenţională. De aceea, în acordurile petroliere semnate de ANRM cu companiile exploatatoare nici nu se face referire la gazele de şist, ci doar la gazele naturale. Aceasta deoarece gazele de şist au exact aceleaşi proprietăţi ca şi gazele naturale ce se găsesc la adâncimi mai mici, în pungi, precum în podişul Transilvaniei.

Laura Turdean i-a expus prefectului problemele de sănătate cu care se confruntă oamenii la Suplacu de Barcău, unde Petrom extrage ţiţei. „La Suplac, unul din zece oameni suferă de cancer”, i-a transmis lui Pop militanta ecologistă, pentru a-l sensibiliza cu privire la pericolele exploatărilor. „1.300 de oameni muncesc la Suplac, care întreţin fiecare 2-3 membri de familie. Sunt 5.000 de oameni care trăiesc din acea exploatare”, a sunt răspunsul prefectului Pop.