Având în vedere faptul ca în multe unităţi administrativ teritoriale, proiectele de amenajamente pastorale nu au fost aprobate în termenul prevazut de 6 luni, din cauza cheltuielilor pe care acestea le generează, sume care nu au fost prevazute în bugetele locale, este necesar să se creeze cadrul juridic necesar aprobării acestora prin reglementarea unei noi perioade de elaborare şi aprobare a proiectelor de amenajamente pastorale, se arată în cadrul unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul MADR.
Prin proiect se reglementează această perioadă cuprinsă între data publicării acestuia şi 28 februarie 2016, deoarece, potrivit art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, „în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti – fermieri activi, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia, pentru anul 2015, să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, sau cosirea cel puţin o data pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2016 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral”, conform HG postat pe site-ul MADR.
De conţinut
Un proiect de amenajament pastoral trebuie să cuprindă cel puţin urmatoarele elemente: să descrie situatia geografică, topografică şi planul parcelar al pajiştilor, să descrie solul şi flora, să noteze capacitatea de păşunat a pajiştii, să descrie lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor, precum şi planul de fertilizare.
În acest sens, actul normativ prevede şi o serie de lucrări care trebuie executate pentru respectivele pajişti naturale.
Un capitol este dedicat măsurilor ameliorative generale, acestea constând în eliminarea excesului de umiditate, combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului, precum şi corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea sau alcalinitatea.
De asemenea, există specificate şi măsuri de refacere radicală a covorului ierbos, acestea constând în curăţarea de muşuroaie, îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor, distrugerea a vechiului covor vegetal degradat, pregătirea patului germinativ sau acţiuni de reînsămânţare cu amestecuri de plante furajere.
Nu în ultimul rând, documentul precizează şi lucrările de întreţinere a pajiştilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!