Printre temele abordate s-au numărat legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, modificările legislative privind traficul de persoane și abandonul de familie, instituirea unei Zile Naționale a Antreprenoriatului Feminin, precum și introducerea Registrului Unic al Transparenței Intereselor, care va schimba modul în care parlamentarii își vor desfășura activitatea de audiențe. Legea femicidului, prezentată ca una dintre cele mai importante inițiative susținute în această perioadă Cel mai amplu subiect abordat de deputata bihoreană a fost cel al legii pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.

Arina Moș a arătat că acest proiect legislativ are o miză dublă, pe de o parte, recunoașterea explicită în legislația românească a unei forme extreme de violență împotriva femeilor, iar pe de altă parte, crearea unor mecanisme reale de prevenție și intervenție. Deputata a explicat că, din punctul său de vedere, una dintre cele mai importante schimbări este aceea că statul român numește, în sfârșit, în mod clar acest fenomen, care până acum nu era tratat distinct în discursul și practica legislativă.

Arina Moș a susținut că noua lege vine să corecteze această omisiune și să dea un semnal clar că asemenea fapte nu mai pot fi tratate superficial sau prezentate generic în statistici. În acest context, ea a descris noua reglementare drept un moment important pentru legislația românească și a insistat asupra nevoii de a scoate acest fenomen „de sub radarul” public și instituțional.

„Noua lege pune, în sfârșit, numele corect acestor crime comise împotriva femeilor. Femicidul nu mai trece sub radar în legea românească și acest fenomen, pentru prima dată, nu va mai fi ignorat. Din punctul meu de vedere, este un moment extrem de important în legislația românească.” a declarat Arina Moș.

În continuarea explicațiilor, deputata a detaliat modul în care legea definește și tratează aceste fapte, arătând că femicidul va fi încadrat în sfera omorului calificat, cu consecințe penale severe. Ea a subliniat că legea vizează atât situațiile în care o femeie este ucisă cu intenție, cât și cazurile în care moartea survine în urma unor violențe sau agresiuni repetate.

„Statul Român recunoaște prin această lege această formă extremă de violență împotriva femeilor: uciderea cu intenție a unei femei, moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor și vătămărilor cauzatoare de moarte ori altor infracțiuni săvârșite cu violență. Femicidul va fi încadrat de acum ca omor calificat, cu pedepse care pot ajunge la detenția pe viață.” a mai spus deputata.

Pentru a susține necesitatea unei astfel de intervenții legislative, Arina Moș a invocat și cifrele referitoare la violența domestică, arătând că amploarea fenomenului este una care nu mai poate fi tratată ca marginală sau excepțională. Ea a subliniat că, dincolo de cazurile care ajung în atenția publică, există un număr mult mai mare de situații care rămân ascunse, fie din teamă, fie din dependență economică sau emoțională a victimelor față de agresori.

„În anul 2025, în România, poliția a intervenit la 138.385 de cazuri de violență domestică. Și probabil că foarte multe cazuri rămân neraportate, din păcate. Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a fost aproape de 50.000. 54% au fost loviri și alte violențe, 12,6% au fost amenințări, iar peste 66% au fost fapte penale care implică loviri, violențe și amenințări.” a declarat Arina Moș.

Rolul educației, al familiei și al instituțiilor locale în aplicarea legii

Pe lângă componenta penală și cea statistică, deputata a insistat și asupra rolului educației în reducerea fenomenului violenței. Ea a arătat că noua lege are și o dimensiune educațională, prin introducerea în școli a unor teme legate de egalitate, nediscriminare și relații nonviolente. Arina Moș a susținut că schimbarea reală nu poate veni exclusiv prin texte de lege, ci și prin schimbarea mentalităților, iar acest proces trebuie să înceapă devreme, în școală și în familie. În acest sens, deputata a făcut trimitere la obligațiile care vor reveni Ministerului Educației și la rolul pe care îl vede pentru părinți și comunitate în formarea unor comportamente sănătoase.

„Ministerul Educației se va asigura că în școli vor fi introduse teme privind nediscriminarea, egalitatea între fete și băieți, formele de violență împotriva femeilor și etica relațiilor nonviolente în familie, comunități și societate. Dar, din punctul meu de vedere, educația este pe primul loc și educația pornește din familie.” a spus deputata.

Parlamentarul bihorean a susținut că succesul unei astfel de legi depinde în mod direct de capacitatea instituțiilor locale de a colabora și de a identifica din timp semnalele de alarmă, un rol important revenind asistenței sociale, poliției, școlii și presei, pe care le-a menționat ca verigi importante în prevenirea violenței.

„Îmi doresc ca instituțiile statului de la nivel județean și local să înțeleagă că fără sprijinul lor noi nu putem să combatem violența domestică. Este foarte important ca asistența socială, poliția, școala, familia, fiecare dintre noi, inclusiv presa, să contribuim ca finalitatea acestei legi să fie aceea pe care ne-o dorim.” a declarat Arina Moș.

Obligații noi privind prevenirea și combaterea traficului de peroane

Un alt capitol important în prezentarea deputatei PNL de Bihor a vizat completarea Legii 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Arina Moș a explicat că este vorba despre o inițiativă legislativă deja promulgată, care urmează să intre în vigoare în toamna anului 2026 și care introduce o obligație concretă de informare publică în spațiile considerate vulnerabile la acest tip de infracțiuni. Deputata a arătat că noua lege urmărește să crească gradul de conștientizare și de sesizare a unor posibile cazuri de trafic de persoane, prin afișarea în locuri vizibile a unor informații utile pentru victime sau pentru cei care pot observa asemenea situații. Arina Moș a explicat că această abordare are un caracter practic și vizează exact zonele în care riscul de exploatare, recrutare sau tranzit poate fi mai ridicat.

„O altă lege la care sunt coinițiatoare și care a fost promulgată recent este legea pentru completarea Legii 678 din 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Aceasta va intra în vigoare la 25 septembrie 2026. Cu ce vine nou această lege? Vine cu obligația afișării, în locuri vizibile, a informațiilor prin care pot fi sesizate cazurile de trafic de persoane”, a explicat Arina Moș.

Ea a detaliat și categoriile de instituții și operatori economici care vor avea obligația de a afișa aceste materiale informative, subliniind că aria de aplicare este una extinsă.

„Aceste afișe vor trebui expuse în unitățile de primire turistică, în agențiile de turism, la operatorii de transport, în centrele de acordare a vizelor, la agențiile de plasare a forței de muncă, la Inspectoratul General pentru Imigrări și la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră”, a precizat deputata liberală.

Arina Moș a mai arătat că legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea noilor obligații, tocmai pentru ca prevederile să nu rămână doar la nivel formal.

„Această lege vine și cu amendă, în sensul în care dacă nu se respectă această obligație sunt prevăzute sancțiuni între 200 și 1.000 de lei”, a spus Arina Moș.

Inițiative pentru antreprenoriatul feminin și continuarea unor proiecte dedicate femeilor În cadrul conferinței de presă, deputata Arina Moș a acordat o atenție deosebită temelor legate de reprezentarea femeilor în viața economică și publică. Ea a vorbit atât despre proiectul prin care 19 noiembrie ar urma să devină Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin, cât și despre alte demersuri legislative și publice pe care le leagă de susținerea femeilor. Arina Moș a explicat că inițiativa privind antreprenoriatul feminin pornește de la nevoia de a recunoaște mai clar contribuția femeilor în mediul de afaceri și de a crea, inclusiv simbolic, o zi de reflecție și promovare a acestui tip de implicare. În opinia sa, o asemenea inițiativă poate contribui la schimbarea percepțiilor și la încurajarea unor modele de reușită profesională feminină.

„A intrat pe circuitul legislativ o inițiativă legislativă pe care am susținut-o și eu, alături de colega mea deputat de Arad, și anume Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin, care va fi marcată pe 19 noiembrie. Prin această propunere legislativă ne propunem să recunoaștem activitatea importantă a doamnelor care au dovedit că antreprenoriatul nu este exclusiv masculin.” a declarat Arina Moș.

Deputata a făcut referire la noua strategie europeană privind egalitatea de gen, despre care a spus că integrează această problematică în mai multe domenii și aduce în discuție inclusiv provocări mai noi, cum sunt cele din mediul online sau cele legate de utilizarea inteligenței artificiale.

„Comisia Europeană a prezentat recent noua strategie privind egalitatea de gen 2026-2030 pentru o Europă mai egală, mai coezivă și mai de succes. Strategia integrează egalitatea de gen în fiecare aspect al vieții, online și offline, de la educație și sănătate, la muncă și viață publică, și abordează amenințări moderne, cum ar fi violența cibernetică și riscurile legate de inteligența artificială.” a afirmat deputata.

Arina Moș a amintit și de Legea 28/2025, prin care luna martie a fost declarată „Luna Femeilor”, act normativ la care a fost coinițiatoare. Deputata a susținut că inițiativa nu trebuie redusă la o simplă marcare simbolică, ci trebuie folosită ca un cadru pentru discuții, acțiuni și proiecte care privesc problemele concrete ale femeilor. Ea a explicat că a încercat să lege această perioadă și de activități publice, inclusiv în plan local, dar și de promovarea unor proiecte sociale și educaționale.

„Luna martie a fost declarată, printr-o lege pe care am inițiat-o și eu alături de mai multe doamne deputat, Luna Femeilor. Nu este doar o lege simbolică, pentru că dincolo de conștientizare, în Luna Femeilor am susținut și inițiat propuneri legislative care să rezolve probleme cu care ne confruntăm. Totodată, ne-am dorit ca legile să cuprindă și măsuri care să ofere noi oportunități și spații de dezvoltare.” a mai spus deputata Moș.

Acțiune penală din oficiu în cazul neplății pensiei alimentare

Un alt subiect asupra căruia deputata bihoreană a insistat a fost cel al modificărilor legsilative ce privesc abandonul de familie. Arina Moș a explicat că susține o modificare legislativă menită să întărească protecția persoanelor îndreptățite la întreținere, în special a copiilor, în situațiile în care obligațiile legale nu sunt respectate. Ea a arătat că miza principală a inițiativei este eliminarea dependenței de plângerea prealabilă a victimei sau a reprezentantului legal, astfel încât statul să poată interveni din oficiu atunci când există o asemenea situație. În opinia sa, o asemenea modificare ar reduce presiunea pusă pe persoanele vulnerabile și ar oferi un instrument mai eficient de intervenție.

„În ceea ce privește componenta socială a activității mele, m-am preocupat de ceea ce este cunoscut drept abandonul de familie. Și anume, cel care refuză să plătească întreținerea unui copil se va alege cu acțiune penală din oficiu pentru infracțiunea de abandon de familie. Ce modifică această inițiativă? Elimină condiția plângerii prealabile pentru abandon de familie, iar acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu. Inițiativa legislativă propune eliminarea acestei condiții pentru infracțiunea de abandon de familie, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă a persoanelor îndreptățite la întreținere. Protejăm astfel copiii și responsabilizăm pe cei care trebuie să-și întrețină copiii.” a afirmat deputata Moș.

RUTI, registrul care aduce noi reguli privind audiențele la cabinetul parlamentar

Un subiect cu impact asupra activității parlamentare s-a referit la introducerea Registrului Unic al Transparenței Intereselor, pe scurt RUTI. Arina Moș a explicat că acest instrument va schimba semnificativ modul în care parlamentarii trebuie să gestioneze întâlnirile cu persoane și entități interesate de anumite inițiative legislative. Deputata a prezentat RUTI ca pe un mecanism de transparență și integritate, despre care a spus că este legat și de obligațiile asumate de România în procesul de aderare la OCDE.

„Este nevoie de RUTI pentru a da dovadă de transparență în activitatea parlamentară. Totodată, crește integritatea procesului legislativ și este un element-cheie de la care s-a pornit, de fapt, pentru aderarea țării noastre la OCDE.” a declarat Arina Moș.

Pentru a clarifica funcționarea acestui mecanism, deputata a explicat că este vorba despre o platformă online în care parlamentarii vor trebui să introducă date despre anumite întâlniri pe care le au cu reprezentanți ai unor organizații, companii, asociații, fundații sau alte structuri interesate de un proiect de lege aflat în procedură parlamentară.

„Ce este RUTI? Este o platformă publică online, accesibilă doar online, prin intermediul căreia deputații și senatorii publică întâlnirile dintre aceștia și persoanele terțe care își manifestă din proprie inițiativă interesul pentru o inițiativă legislativă aflată în procedură parlamentară.”, a precizat Arina Moș.

Una dintre consecințele directe ale introducerii acestui registru va fi schimbarea modului în care sunt organizate audiențele la cabinetul parlamentar. Arina Moș a anunțat că, începând din luna mai, procedura de programare va fi mai strictă, în sensul că persoanele care solicită o întâlnire vor trebui să comunice în prealabil mai multe informații despre identitatea și scopul vizitei. Deputata a ținut să precizeze că nu este vorba despre o limitare a accesului cetățenilor, ci despre o obligație de conformare la noile reguli de transparență. Ea a anticipat chiar că schimbarea ar putea fi primită cu reticență de către o parte dintre cei care erau obișnuiți doar cu o programare mai simplă.

„În momentul în care la cabinetul meu parlamentar cineva sună pentru a se programa într-o audiență, consiliera mea îi va lua la întrebări. Dacă nu îmi spuneți problema pentru care v-ați înscris, dacă nu-mi dați datele dumneavoastră personale, pe cine reprezentați și obiectul discuției, nu o să vă pot primi în audiență. Nu pentru că ne dorim să întoarcem spatele oamenilor, ci pentru că avem obligația de a respecta legea.” a explicat deputata.

Moș a ținut să sublinieze faptul că deschiderea cabinetului parlamentar față de cetățeni rămâne aceeași, însă cadrul formal în care se desfășoară aceste întâlniri va deveni mai riguros.

„Nu ne dorim să greșim și nu aș vrea să creadă oamenii că acum, cumva, le întoarcem spatele. Avem aceeași deschidere pentru întâlnirile de joi din cadrul audiențelor, dar regulile se schimbă și trebuie să ne întâlnim în condiții bune și în conformitate cu legea”, a declarat deputata.

Activitatea din cabinetul parlamentar, prezentată ca parte esențială a mandatului

În partea finală a conferinței, Arina Moș a vorbit și despre activitatea la cabinetele parlamentare din Oradea și Aleșd, despre care a spus că reprezintă o parte importantă a muncii sale de deputat. Ea a arătat că, în actuala sesiune parlamentară, a avut aproximativ 70 de audiențe și că fiecare întâlnire a însemnat una sau mai multe probleme concrete aduse de cetățeni.

„În această sesiune parlamentară am primit în cabinetul parlamentar în jur de 70 de oameni, care au însemnat 70 de probleme sau poate chiar mai multe. De foarte multe ori vrei să ajuți și nu poți, dar de cele mai multe ori totuși reușim să sprijinim oamenii”, a declarat aceasta.

Pentru a ilustra tipul de situații cu care se confruntă în activitatea de audiență, Arina Moș a prezentat și un caz concret care, potrivit propriilor afirmații, a impresionat-o profund. Este vorba despre o femeie care, după moartea fiului său în Canada, a întâmpinat timp de mai mulți ani dificultăți în obținerea certificatului de deces emis de autoritățile canadiene, document necesar pentru rezolvarea unor probleme succesorale și locative. Deputata a descris cazul ca pe unul marcat de blocaje administrative, întârzieri și documente transmise greșit, în ciuda faptului că era vorba despre o situație care implica un deces și o nevoie evidentă de sprijin consular. În acest context, Arina Moș a explicat că echipa sa a intervenit instituțional printr-o adresă oficială transmisă către Consulatul General al României la Vancouver.

„Este o situație de viață. O doamnă a trecut printr-o situație groaznică. I-a murit fiul în Canada și, pe lângă acest necaz, s-a confruntat timp de mai mulți ani cu dificultăți serioase în obținerea certificatului de deces emis de autoritățile canadiene, document esențial pentru rezolvarea situației locative și succesorale.” a spus deputata.

Ea a arătat că, în urma acestui demers, documentul a fost obținut într-un interval relativ scurt, după ani de blocaje.

„În urma adresei oficiale pe care am transmis-o către Consulatul General al României la Vancouver, vreau să vă spun că într-o lună această doamnă a primit certificatul de deces al fiului ei, scris corect. Doamna umblase prin instanțe din 2020, iar noi suntem în 2026. M-am bucurat foarte mult că munca mea ca simplu deputat, prin toate demersurile pe care le-am făcut, scrise, verbale, discuții, a reușit să rezolve acest caz.” a mai adăugat Arina Moș.

„Munca de deputat nu e doar cea din plen”

În încheiere, deputata bihoreană a încercat să transmită și un mesaj general despre felul în care își definește mandatul. Ea a susținut că activitatea parlamentară nu se rezumă la prezența în plen, la dezbaterile televizate sau la voturile asupra proiectelor de lege, ci presupune și muncă legislativă efectivă, precum și intervenții punctuale în sprijinul cetățenilor.

„Munca de deputat nu e doar cea pe care o vedem în Parlamentul României. Nu e doar ciorovăiala, certurile de acolo sau ridicatul de mână. Unii dintre noi chiar avem inițiative legislative, chiar le transformăm în legi și chiar ne interesează comunitatea care ne-a trimis în Parlamentul României. Dacă din zece audiențe două sau trei reușești să le duci acolo unde trebuie și să sprijini oamenii, totuși cred că ne facem datoria”, a precizat deputata Arina Moș.