De la începutul lunii martie, la Vivariul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal se pot admira trei „locatari” noi, trei broscuţe dungate galbene „sageată otravită” (Dendrobates leucomelas), achiziţionate în locul brotăcelului cu ochi roşii, care în captivitate nu trăieşte mai mult de cinci-şapte ani.

Prima dată, Dendrobates leucomelas a fost descrisă în 1864 de Franz Steindachner, zoolog, ihtiolog și herpetolog austriac. „În natură, Dendrobates leucomelas este veninoasă pentru că se hrăneşte cu artropode toxice. Ea se remarcă prin coloraţia aposematică, adică de avertizare, galben pe negru fiind cea mai vizibilă combinaţie. De aceea viespile şi salamandrele sunt tot aşa. Ele prin coloraţie avertizează că sunt veninoase. În captivitate însă nu sunt veninoase”, spune muzeograful Adrian Gagiu, în grija căruia se află toate vietăţile Vivariului.

Dendrobates leucomelas provine din America de Sud. Broscuţa are cam 4 centimetri lungime şi cântăreşte doar trei game. Amfibianul trăieşte în mod normal în condiţii foarte umede, în păduri tropicale, aproape de apă proaspată. Broscuţele stau de obicei pe pietre, plate, copaci, dar şi în gunoiul de frunze de la etajul forestier. Specia produce toxine pe care le pierde însă în captivitate.

Este o specie diurnă, foarte activă, iar speranţa de viaţă în natură este de 15-20 de ani. Dendrobates leucomelas se hrăneşte în sălbăticie cu terminte, greieri, gândăcei sau păianjeni. În captivitate este hrănită cu insecte: musculiţe, viermi sau gândaci mici.

Fiind broscuţe care trăiesc de obicei în păduri tropicale în apropierea apelor, în captivitate, în terarii, au nevoie de o temperatură optimă în timpul zilei încadrată între 26-30 grade Celsius, noaptea putând să ajungă până la 24 de grade. Umiditatea aerului ar trebui să depăşească 80%.

Dacă veţi vizita Vivariul, le veţi găsi în partea dreaptă, după iguană. Va trebui să vă uitaţi atent după ele pentru că sunt destul de mici şi se ascund printre frunze.

[eadvert]