După cum Jurnal Bihorean și Bihon.ro au anunțat săptămâna trecută, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bihor are un nou director. Este vorba de Laurențiu Țenț, care, anterior a ocupat funcția de director executiv adjunct.

[eadvert]

Laurențiu Țenț, noul director al Casei Județene de Pensii Bihor

Laurențiu Țenț lucrează în cadrul CJP Bihor din 2013, în perioada 2000 – 2013, desfășurându-și activitatea în cadrul Finanțelor bihorene.

„Principala problemă de care mă voi ocupa în perioada imediat următoare este finalizarea angajărilor la CJP Bihor. Este vorba de 29 de posturi. La concurs s-au înscris 235 de persoane. Au promovat proba scrisă 195 de persoane. Angajările se fac pe perioadă determinată, până la 31 decembrie 2022”, a declarat Laurențiu Țenț.

Noii angajați se vor ocupa de evaluarea dosarelor de pensie, care presupune o digitalizare sporită. Aceste angajări sunt ca o gură de oxigen pentru CJP Bihor, aparatul instituției fiind subdimensionat.

„Munca în Casa Județeană de Pensii era mai simplă acum 10 – 15 ani. Problematica s-a diversificat foarte mult. Spre exemplu pensiile internaționale sunt mult mai multe. Nu că doar că s-a dublat numărul lor, ci a crescut de patru ori. Activitățile noastre s-au diversificat, cum era și normal. Plus că din acest an avem două noi legi care acordă anumite drepturi urmașilor deportaților și refugiaților. Vorbim de mii de cereri în plus, care trebuie prelucrate”, a precizat directorul CJP Bihor.

Acesta a vorbit și despre experiența cu care a rămas după cele circa patru luni (decembrie 2020 – aprilie 2021), când a fost directorul Casei Naționale de Pensii Publice.

„Nu pot să spun că a fost o experiență neplăcută. Au fost mai mult niște neînțelegeri care nu au avut legătură cu activitatea. În perioada scurtă petrecută acolo am avut mai multe proiecte, mai multe inițiative prin care am încercat să simplific atât activitatea de la Casa Națională de Pensii Publice, cât și relația beneficiarilor cu casele de pensii”, a subliniat directorul CJP Bihor.

Acesta a încercat să-i explice fostului ministru al Muncii, Violeta Alexandru, că în lipsa unor programe informatice actualizate, munca angajaților din casele de pensii, oricât de conștiincioși ar fi și oricât de mult ar sta peste program nu are cum să dea roade.

Digitalizare

Biroul directorului executiv al CJP Bihor geme de dosare de pensii, prelucrate doar în a doua parte a zilei de vineri și prima parte a zilei de luni. Șeful CJP Bihor este de părere că digitalizare este soluția în acest domeniu.

„La modul real, putem face progrese în domeniul acesta, dacă ni se oferă mijloacele tehnice necesare, programe informatice și tehnică de calcul. Eu i-am spus și doamnei ministru Alexandru că este foarte ușor să raportezi la hectar. Eu eram persoana care-i spuneam că nu este totul frumos și nu este totul bine. Nu se poate face bine doar din postări pe Facebook, fără suplimentări la nivelul managementului și administrativ. Nimeni nu poate să-mi spună mie, după opt ani ca director adjunct în Casa Județeană de Pensii Bihor, că nu se lucrează în casa de pensii. Ba se lucrează cât se poate de mult și de bine. Colegii mei sunt suprasolicitați. Se poate mai mult. Se poate mai repede, dar trebuie alocate niște resurse”, a explicat șeful CJP Bihor.

Pensionarea anticipată

Laurențiu Țenț a explicat și de unde provine iureșul cu pensionarea anticipată în acest an și anul precedent.

„Lumea se grăbește să se pensioneze datorită indicelui de corecție. Acest indice de corecție este o parte a formulei de calcul la pensii, introdus în 2011. Iureșul de acuma a fost creat de faptul că modul de calcul al acestui indice de corecție depinde de alte elemente din piața muncii sau din zona fiscală. Un element este inflația. Alt element este salariul mediu brut. Aici a apărut problema. De când s-a modificat modul de plată al contribuțiilor, de la angajator la angajat, salariul mediu brut a crescut foarte mult. Indicele a ajuns la 1,41. Era mult mai avantajos să te pensionezi în 2020 sau 2021 decât în 2015. Oamenilor le este frică să nu dispară acest indice”, a precizat Laurențiu Țenț.

Tot el adaugă că, teoretic, potrivit legii, „dacă valoarea indicelui de corecție este mai mică în anul următor decât în anul precedent, rămâne cea din anul precedent”.

Laurențiu Țenț nu recomandă pensionarea anticipată, atâta vreme cât persoanele în cauză pot să-și desfășoare în condiții bune activitatea și nu sunt în situații excepționale, fără loc de muncă.

„Eu nu aș recomanda o pensionare înainte de termen. Chiar aș recomanda să se lucreze și după vârsta de pensionare. Cei care o fac primesc și un punctaj bonus. Nu cred că modul de calcul al pensiilor din 2022 va crea o diferențiere foarte mare față de 2021”, conchide Laurențiu Țenț.