Eşuat în exerciţiul financiar european anterior, din cauza bâlbelor Ministerului Dezvoltării şi Primăriei Oradea, proiectul de trecere a 288 de scări de bloc pe energie geoterală va fi depus din nou, în această sesiune. Iniţiativa a fost votată marți, în plenul Consiliului Local, în ideea de a fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Viceprimarul Mircea Mălan a anunţat, cu aceeaşi ocazie, intenţia Primăriei de a se licenţia ca exploatator al resursei geotermale.
Module la scară
Toată zona cunoscută orădenilor ca Nufărul 1, limitată de străzile Nufărului, Noica, Bumbacului, Morii, este cuprinsă în acest proiect, în baza căruia cele 288 de scări de bloc ar urma să fie alimentate cu căldură şi apă caldă preparată din apă geotermală. Valoarea estimată a proiectului este de 21,5 milioane de euro din care 6,5 milioane este contribuţia proprie a oraşului. „Proiectul presupune un nou foraj la adâncimea de 3 km, construirea unei staţii de preparare a agentului termic, întinderea unei reţele noi de transport a agentului termic şi dezafectarea celor şapte puncte termice existente azi în zonă”, spune Mălan. În fiecare dintre cele 288 de scări de bloc ar urma să fie montate module termice, din care apa geotermală să iasă la 50 de grade. Energia de pe retur ar urma să fie recuperată cu pompe de căldură până când apa geotermală ajunge la 20 de grade. „La această temperatură, reinjectarea apei uzate în zăcământ este mult mai uşor de făcut, practic se face gravitaţional”, apreciază Mălan.
Concret, puţul nou ar urma să fie forat în spatele bisericii ortodoxe de pe strada Nufărul şi, după ce va fi parcurs traseul până la nivelul blocurilor, ar urma să fie reinjectată într-un puţ aparţinând de Transgex.
În fiecare scară de bloc ar urma să fie instalat un sistem închis de apă care să preia energia termică din apa geotermală şi care să încălzească locuinţele.
Preţ unitar
Orădenii prinşi în acest proiect nu vor avea niciun beneficiu financiar, preţul gigacaloriei urmând să fie unic pentru toţi orădenii clienţi ai Termoficare SA. Mălan a înşirat, însă, avantajele materiale de care s-ar bucura, între care primează că apa caldă va ajunge la robinet rapid şi că se elimină sincopele cauzate de avarii.
Partener din Bucureşti
Mălan spune că, deşi proiectul beneficiază de colaborarea cu Transgex, Primăria a pornit demersurile pentru a deveni operator licenţiat pentru puţul pe care-l va fora. Pentru asta a apelat la serviciile unei firme din Bucureşti, legea impunând ca orice entitate care vrea licenţierea să aibă un contract cu o firmă deja licenţiată. Vicele nu a reuşit să explice de ce şi-a căutat Primăria firmă parteneră în Bucureşti, deşi avea în oraş un Transgex, firmă cu care a mai colaborat, deşi istoria comună este punctată cu conflicte.
Cu conflict s-a încheiat, de altfel, şi prima tentativă de a trece zona pe energie geotermală. Având contractul de finanţare semnat, Primăria a pierdut banii. Din punctul de vedere al edililor orădeni, vina e a Ministerului pentru că nu a prelungit termenul de implementare, deşi oraşul ceruse acest lucru. De cealaltă parte, s-a invocat depăşirea unui termen până la care proiectele cu finanţare europeană trebuiau să aibă documentaţia completă – la Oradea a durat foarte mult timp până când edilii i-au convins pe beneficiari de necesitatea lucrării. Disputa se va tranşa în justiţie, Primăria a chemat Ministerul Dezvoltării în judecată.
Citiți principiile noastre de moderare aici!