Numărul elevilor dintr-o clasă se va reduce semnificativ. Senatul a adoptat, luni, în calitate de for decizional, o propunere legislativă pentru modificarea Legii Educației. Potrivit actului normativ, numărul maxim de elevi în clasele de gimnaziu, liceale și profesionale se reduce de la 30 la 26. Legea așteaptă să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis pentru a fi pusă în aplicare.

Astfel, potrivit proiectului de lege o grupă de creșă va cuprinde în medie șase copii, dar nu mai puțin de trei și nu mai mult de opt. De asemenea, grupele de grădiniță vor cuprinde în medie 12 preșcolari, dar nu mai puțin de șase și nu mai mult de 17, iar o clasă din învățământul primar va avea în medie 17 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22. În învățământul gimnazial, clasa va cuprinde în medie 22 de elevi (nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26), iar clasa în învățământul liceal, profesional și dual va avea o medie de 22 de elevi (nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 26).

Potrivit noului proiect de lege, în situații excepționale, grupele de la grădiniță și clasele de la școală pot funcționa peste efectivul maxim cu cel mult doi preșcolari/elevi, după caz, însă nu se va mai putea ajunge la clase de peste 30 de elevi sau chiar 40 așa cum se întâmplă în multe din clasele din școlile și liceele din Oradea.

Actul normativ prevede, de asemenea, și că în fiecare unitate de învățământ să își desfășoare activitatea un psiholog școlar care să aibă în evidență până la 500 de elevi. Rămâne de văzut care va fi impactul bugetar al acestui proiect de lege, care până în prezent nu a fost estimat.

Modificări la LEN

23 de puncte din Legea Educației Naționale (LEN) au fost modificate prin Legea adoptată de Senat luni. Tot luni, senatorii au votat și pentru înscrierea copiilor de 2 și 3 ani în grădinițe (în grupe de copii de nivel antepreșcolar), finanțarea de bază fiind asigurată de stat, precu, și înființarea postului de bonă. Totodată, educatorul va monitoriza permanent evoluția fiecărui copil din grupă, iar comunicarea dintre educatori și părinți/reprezentant legal se va face printr-un „jurnal de legătură al copilului”.

„În prezent, metodologia ne permite înscrierea copiilor de 2 ani în grădinițe, însă statul nu asigură pentru el finanțarea de bază. Nu avem solicitări, părinții optând pentru creșe. Alții au ales bunicii sau să stea ei acasă cu copiii”, a spus directoarea unei grădinițe din Oradea.

La articolul 27 din Legea Educației, Senatul a lăsat posibilitatea formării în grădinițe a unor grupe pentru copiii cu vârsta de creșă.

„Nivelul antepreșcolar poate fi organizat în creșe pentru vârsta de 0-3 ani sau în grădinițe pentru vârsta 2-3 ani. În condiţiile în care unitatea de învăţământ care are în componenţă nivel preşcolar nu are o structură integrală de învăţământ antepreşcolar cu toate cele 3 grupe, poate include în cadrul învăţământului preşcolar o grupă pentru vârsta 2-3 ani”, este stipulat în noul act normativ.

În plus, Ministerul Educației trebuie să asigure standarde de calitate și norme și să asigure personal calificat pentru acești copii

Post de bonă

Totodată, noile modificări permit înființarea postului de bonă (post de personal didactic auxiliar). Pentru aceasta, persoana interesată este obligată, după cum este stipulat în lege, să urmeze un curs „în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.375/2002, republicată, cu examen pentru obţinerea certificatului de calificare profesională”.

Un aspect important este că masa la grădiniță și la școală va fi finanțată din bugetul de stat și nu din buzunarele părinților, cum se face în prezent.

„În perioada desfăşurării activităţii didactice, antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv acreditat confesional şi particular, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-o masă caldă pe zi în cadrul programului «Masă caldă la şcoală». Limita valorii zilnice se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, se mai arată în proiectul de lege votat luni de Senat.