În urmă cu şase ani, la sfârşitul lunii octombrie 2013, numărul şomerilor înregistraţi în baza de date a AJOFM Bihor era de 11.314 persoane, din care şomeri indemnizaţi – 4.834. Rata şomajului la acea dată era de 4,04%. AJOFM Bihor era cunoscută ca o agenţie pentru şomaj.

Proaspăt numit la conducerea agenţiei judeţene în toamna anului 2013, Békési Csaba, venit din domeniul privat, spunea că vrea să schimbe percepţia agenţiei dintr-una de şomaj, într-una de ocupare.

„Vrem să înţeleagă lumea că AJOFM Bihor nu este neapărat instituţia care plăteşte indemnizaţie de şomaj, cât, mai mult cea care ocupă forţa de muncă din judeţ”, declara noul şef al AJOFM Bihor la 21 noiembrie 2013.

Acesta venea şi cu idei de felul cum s-ar putea schimba această percepţie.

„Cred că măsurile active sunt cele care pot duce la scăderea şomajului în Bihor. Este vorba de subvenţii acordate angajatorilor pentru angajarea a diferite categorii de persoane: tineri absolvenţi, unici întreţinători, persoane cu dizabilităţi, persoane care mai au puţini ani până la pensionare”, era de părere Békési Csaba în noiembrie 2013.

Ce spune prezentul

La data respectivă declaraţiile şefului agenţiei locale de ocupare erau percepute ca nişte „bla-bla-uri”, inclusiv de către subsemnatul, semnatarul articolului.

Ultimele cifre obţinute de la AJOFM Bihor reflectă dacă directorul executiv al agenţiei judeţene a reuşit să realizeze sau nu ceea ce şi-a propus. Astfel, la 31 octombrie 2019, în Bihor erau înregistraţi 3.330 de şomeri, din care şomeri indemnizaţi – 1.451. Rata şomajului a scăzut, de asemenea, la 1,25%.

„Se observă o scădere a numărului de şomeri de 3,4 ori, iar al şomerilor indemnizaţi de peste 3,3 ori. Ne dăm seama că măsurile active au dus la această scădere a numărului de şomeri, dar şi abordarea noastră, a AJOFM Bihor. Aceasta a fost marea provocare. Pentru că mare parte dintre aceşti şomeri erau beneficiari ai venitului minim garantat”, a explicat Békési Csaba.

Cifra se regăseşte în angajări. Dacă în 2013 se angajau circa 2.200 – 2.500 de persoane într-un an, prin intermediul agenţiei judeţene, în 2019 cifra a crescut la peste 4.800 de persoane.

O problemă destul de stringentă în 2013 era şi numărul mare de şomeri în rândul tinerilor, care nu doreau să participe la cursurile de formare profesională pentru a nu-şi pierde indemnizaţia de şomaj.

„În 2013, aveam în evidenţele noastre 2.200 de tineri sub 25 de ani. Azi mai avem în evidenţele noastre doar 550 de tineri sub 25 de ani. La persoanele peste 55 de ani, scăderea nu e atât de spectaculoasă, de la 900 la 605. Tinerii au fost ţinta măsurilor active. Eu cred că ne-am transformat dintr-o agenţie care plătea ajutoare de şomaj şi gestiona problema persoanelor cvasi beneficiare de alte instrumente de asistenţă socială, într-o agenţie de stimulare a ocupării, care este partenerul angajatorilor”, a observat şeful AJOFM Bihor.

Pe de altă parte, Békési Csaba este de părere că acest aspect pune agenţia într-o situaţie mai dificilă faţă de angajatori, pentru că este mult mai greu să le asigure forţa de muncă dintr-un şomaj cu o rată de 1,25%.

Străini non UE şi repatriaţi

Întrebat care ar fi soluţiile la îndemâna angajatorilor pentru rezolvarea crizei forţei de muncă, directorul AJOFM Bihor a precizat că se observă, faţă de anul 2018, o creştere numărului de muncitori din ţările din afara Uniunii Europene.

„Dacă în 2018, 49 de companii au solicitat adeverinţe pentru angajarea a 313 muncitori străini, în 2019, până la această dată, au solicitat aprobări, 155 de companii, pentru angajarea a 657 de muncitori străini”, ne-a informat Békési Csaba.

Domeniile în care sunt încadraţi aceştia sunt: construcţii, şoferi, HORECA şi operatori asamblare, iar ţările de provenienţă: Moldova, Vietnam, China, Sri Lanka, Filipine şi Nepal.

„Muncitorii străini sunt o soluţie pe termen scurt. Pe termen lung nu asta este soluţia. Ei sunt angajaţi, majoritatea, în activităţi sezoniere. Nu cred că o companie se poate dezvolta bazându-se doar pe cetăţenii străini. O alternativă ar fi readucerea muncitorilor români în ţară. Provocarea noastră este să stopăm migraţia forţei de muncă şi, după aceea, să încercăm să aducem românii acasă. Soluţile sunt simple: creşterea salariilor şi servicii ca afară. Cred că putem îndeplini aceste cerinţe”, a subliniat directorul executiv al AJOFM Bihor.

Proiecte de suflet

Vorbind despre proiectele în care a fost implicată agenţia judeţeană, Békési Csaba, a precizat că proiectul său de suflet, şi care s-a bucurat de mare succes, este cel transfrontalier, demarat în luna martie: „Reţea transfrontalieră pentru susţinerea dezvoltării profesionale din regiunea de graniţă”, în cadrul căruia a fost organizat un „Târg al locurilor de muncă şi al orientării în carieră”.

„Am reuşit să aducem 6.547 de oameni în două zile, dintre care peste 4.800 erau absolvenţi de clase terminale. Feed-back-ul este pozitiv, atât din partea şcolilor, cât şi din partea angajatorilor. Încercăm să îndrăgostim tinerii de o meserie, pentru că majoritatea dintre ei nu ştiu ce vor. Am verificat o ipoteză destul de interesantă, conform căreia tinerii nu vor să muncească şi nu sunt interesaţi de piaţa muncii. Nu este adevărat! Acolo unde am avut angajatori pro-activi, unde am întâlnit deschidere, tinerii au fost foarte atraşi. Participarea la workshop-uri a fost, de asemenea, peste aşteptări. La fel şi completarea testelor de orientare în carieră. Trebuie să le oferim astfel de ocazii”, a explicat şeful AJOFM.