Firma, înfiinţată de doi ani, şi cu datorii la bugetul statului, vrea să concesioneze pe o perioadă de 49 de ani păşunea de la Asociaţia de Pădurit şi Păşunat Măgura Piatra Craiului -Beznea. Cei peste 15 crescători de animale care păşunează în zonă se opun.

„Dorinţa este de a câştiga bani mulţi şi nemunciţi. Păşunile sunt un bun naţional care au ca principal atribut asigurarea bazei furajere pentru creşterea animalelor. Conform legislaţiei naţionale sunt prevăzute şi excepţii de folosire a acestora în alte scopuri, dar cu respectarea prevederilor legale”, ne-a spus Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor.

Se opun

„Aceasta este o păşune pentru care bunicii şi străbunicii noştii s-au luptat din greu pentru a o obţine, şi acum ar fi păcat ca noi să o înstrăinăm. Pun întrebarea: ce vom face cu animalele în urma concesionării păşunii? Eu propun ca membrii asociaţiei şi proprietarii de animale să luăm în concesiune păşunea, să putem continua cu creşterea animalelor”, ne-a spus Gheorghe Şora, membru al asociaţiei.

[eadvert]

„Sunt cetăţean al satului, născut şi crescut în Beznea. Sunt de asemenea membru al Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Măgura Piatra Craiului -Beznea şi pot să spun că depind de această păşune. Mi-am ţinut şi îmi ţin animalele pe această păşune. În zonă nu prea sunt locuri de muncă şi nu avem o altă alternativă. Am ţinut vaci, cai, oi, -cornute meci şi mari. Am înţeles că unii membrii din conducerea asociaţiei ar dori să înstrăineze păşunea pe o perioadă de 49 de ani, o veşnicie pentru noi. În această situaţie noi ce face?”, declară supărat Şerban Cicor.

Oamenii spun că pentru a aduna cât mai multe semnături pentru concesionare se apelează la membrii ai asociaţiei plecaţi demult din localitate. Au fost şi cazuri în care aceştia au făcut împuterniciri „de mână”. Conform legislaţiei în vigoare împuternicirea se poate face doar unui alt membru al composesoratului, fiind acceptate doar împuterniciri notariale.

„Aproape 20 de ani am fost şofer de camion şi de câţva ani am renunţat pentru a începe o mică afacere cu măgari. Acum securea este deasupra capului nostru pentru că domnii de la conducerea Asociaţei vor să concesioneze păşunea, să o dea, păşune, pâmânt pentru care bunicii noştri au luptat în război, au fost în lagăre, au fost asupriţi. S-au vândut pădurile acum trebuie vândute şi păşunile? ”, spune Cristian Prodan din Beznea.

Marius Florin Cacuci se zbate să ducă mai departe tradiția bunicilor, ambiționându-se să crească bivoli. Asta în condițiile în care sprijinul și subvențiile de la stat pentru aceste animale sunt ca și inexistente.

În ciuda faptului că laptele și carnea de bivol sunt recunoscute ca având calități benefice pentru sănătate. Ferma de bivoli a lui Marius este situată în satul Beznea într-unul din grajdurile fostului CAP, unde bivolițele sunt adăpostite pe perioada sezonului rece, vara fiind pe pășune. Acum, precum ceilalţi crescători de animale din Beznea se vede ameninţat de posibila concesionare a păşunii.

Ce spune legea

De curând a fost modificată Legea fondului funciar nr. 18/1991 în sensul reglementării unor aspecte referitoare la folosirea terenurilor agricole având o suprafaţă mai mare de 10 hectare în scopul amplasării unor parcuri fotovoltaice.

Actul normativ prevede că, prin excepţie, pe terenurile agricole de clasa III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiţie specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 ha. Aceste investiţii se pot aplica, prin excepţie, şi pe terenurile agricole, având clasa de calitate I şi II.

În situaţia în care se realizează obiectivele prevăzute de lege, suprafaţa de teren agricol situată în extravilan, cu excepţia terenurilor având categoria de folosinţă arabil, se poate utiliza în sistem dual atât pentru producţia agricolă, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. În aceste cazuri, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face numai pentru suprafeţele de teren ocupate de aceste obiective de investiţie, restul suprafeţei rămânând în circuitul agricol.

Potrivit legii, pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor. Prin excepţie de la aceste prevederi, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor; suprafaţa ocupată cu pajişti permanente se poate utiliza în sistem dual atât pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.