Membrii CPMR și ai Consiliului de Mediere se declară împotriva acestei modificări și atrag atenția asupra faptului că profesiile de avocat și mediator sunt complementare, dar distincte.

„Avocatul apără interesele unei părți, în timp ce mediatorul construiește dialogul dintre părți, construiește înțelegerea părților reciproc avantajoasă, în condiții de neutralitate și confidențialitate”, a explicat Mihai Benchiș, președintele Corpului Profesional al Mediatorilor din Bihor.

Mediatorii: propunerea încalcă Constituția

„Medierea e o profesie non-juridică, iar mediatorul e neutru față de cei care se prezintă în fața sa”, a susținut și Claudia Azgur, președinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Bihor. Aceasta consideră că propunerea de recunoaștere a avocatului ca mediator de drept este „o idee jignitoare. Nicio profesie nu se poate transforma în alta fără să fie respectate niște reguli.”

Reprezentanții mediatorilor bihoreni au explicat că propunerea încalcă principiile fundamentale ale medierii, Constituția României și Directiva 52 din 2008 a Consiliului European privind medierea în materie civilă și comercială. De altfel, conceptul de „mediator de drept” nu există în practica țărilor din Uniunea Europeană – spun membrii CPMR, care dezvăluie că în niciun stat membru al Uniunii avocații nu sunt recunoscuți ca mediatori fără pregătire specifică.

„Acordarea automată a statutului de mediator avocaților, fără absolvirea cursurilor de formare a mediatorilor, ar reprezenta un privilegiu profesional nejustificat și ar constitui totodată o formă de discriminare față de celelelate categorii profesionale care nu beneficiază de o astfel de recunoaștere automată”, a explicat Simona Pălcuț, mediator în Beiuș.

„Nu am fost consultați”

Mediatorii sunt surprinși că nu au fost consultați în legătură cu această propunere legislativă, iar Miisterul Justiției nu a formulat vreun punct de vedere. „Nici măcar o comisie din Parlament nu a cerut o opinie de la Consiliul de Mediere”, a completat Daniela Popovici, președinta Asociației Pro Medierea.

Drept urmare, membrii Corpului Profesional al Mediatorilor și cei ai Consiliului de Mediere au cerut Camerei Deputaților, care este for decizional în cazul proiectului recunoașterii „de drept” a avocaților ca mediatori să respingă inițiativa la votul programat în această lună. În plus, a fost formulată o petiție în acest sens către premierul Ilie Bolojan, președinții partidelor din coaliția de guvernare și către președintele Camerei Deputaților.

„Adevărata soluție pentru eficientizarea justiției nu este substituirea mediatorilor prin alte categorii profesionale, ci consolidarea cooperării între mediatori și alte profesii, cu respectarea formării și standardelor profesionale”, spune reprezentanții mediatorilor, deciși să apeleze la Curtea Constituțională și la instituțiile europene în cazul în care propunerea legislativă va trece în Parlament.

Actuala reglementare a profesiei de mediator

La mediere poate apela orice persoană fizică sau juridică care se află într-un conflict civil, comercial, de familie, de muncă și chiar penal – în cazurile în care împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Legea nu impune condiții speciale, permițând accesul la procedură inclusiv minorilor care au împlinit 14 ani, sub rezerva asistenței legale.

Potrivit Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, o persoană poate deveni mediator dacă are cel puțin 3 ani vechime în muncă și a absolvit cursurile de formare a mediatorilor, un program postuniversitar de tip master în domeniu sau alte cursuri acreditate și avizate de Consiliul de Mediere.

Dacă îndeplinesc aceste condiții, calitatea de mediatori o pot dobândi și juriștii care nu sunt avocați, precum și economiștii, inginerii, psihologii, profesorii ori sociologii care nu au absolvit studii universitare juridice.

Conform propunerii legislative inițiate de mai mulți parlamentari AUR, SOS și POT, „avocații înscrişi în Tabloul Avocaților cu drept de exercitare a profesiei sunt recunoscuți de drept ca mediatori, (…) fără a fi necesară parcurgerea unor cursuri suplimentare de formare”.

Inițiativa a trecut de Senat pe 13 octombrie, prin votul a 85 de senatori. Un singur ales a fost împotrivă, iar 23 s-au abținut.