De joi, 15 septembrie, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, la sediul instituției din Str. Armatei Române nr.1/A, sunt deschise expozițiile permanente de Istorie (Secțiunea Istorie Modernă și Contemporană) și Artă, amenajate în cadrul proiectului de finanțare RO-HU- 446, a cărui derulare a început în 2019. Din acest moment, tot etajul doi al instituţiei muzeale este deschis publicului vizitator, urmând ca până la finalul acestui an să fie terminată şi expoziția permanentă a Secției de Etnografie. Secţiile sunt structurate pe o evoluţie istorică.

După cum a menţionat în prezentarea sa şefa Secției de Istorie din cadrul Muzeului Țării Crișurilor, Florina Ciure, expoziţia permanentă ilustrează aspecte din perioada modernă și contemporană a arealului Țării Crișurilor.

Începând de la ipostaze din Comitatul Bihor, organizare administrativ-teritorială sub care acest teritoriu a fost cunoscut până în 1920, sunt evidenţiate principalele orașe din cadrul Comitatului, începând cu cel mai important, Oradea.

Pe coridorul intitulat Oradea pe drumul modernizării, sunt peprezentate clădirile mai importante din oraș, dar și o descriere a Pieței Ferdinand şi a 14 obiective amplasate în Piața Unirii, inclusiv fotografii de epocă ale acestora. Sala dedicată tematicii Culte, învățământ și cultură în Comitatul Bihor cuprinde vitrine în care sunt expuse obiecte de cult, cărți religioase, pergamente, manuale școlare, planiglob, documente referitoare la asociații culturale sau personalități care s-au remarcat în acea perioadă. Printre documentele valoroase expuse se numără şi Bula Papaei Pius al VII-lea de numire a episcopului Samuil Vulcan la conducerea Diacezei greco-catolice de Oradea din 23 aprilie 1806, dar şi Bula Papei Leon al XIII-lea privind transferarea de la Lugoj a episcopului Radu Demetriu la conducerea Diacezei greco-catolice de Oradea, din 25 iunei 1903.

Modernitate sub semnul diversității este intitulat spațiul expozițional referitor la viața economică în Comitatul Bihor., în care sunt prezentate aspecte referitoare la comerț, întreprinderi industriale, sistem bancar, târguri, piețe. Sunt expuse bancnote, monede, acțiuni, o mașină de scris, un aparat muzical sau obiecte din sticlă provenind din Fabrica de la Pădurea Neagră.

 

Partea de expoziţie intitulată Bihorul între democrație și totalitarism reflectă perioada de după Primul Război Mondial și până la instaurarea regimului comunist. Sunt reconstituite trei interioare interbelice orădene (bucătăria, salonul, sufrageria), un alt spaţiu expoziţional fiind atribuit celui de-al Doilea Război Mondial.

Colecției de fotografie veche îi este dedicată o sală, care începând din anii 1860 acoperă o perioadă de circa 100 de ani. Se pot admira fotografii din perioada Imperiului Austro-Ungar, a Regatului României și din primul deceniu al României comuniste, realizate în ateliere fotografice orădene, dar și în alte orașe europene.

În sala dedicată Colecției de istorie a farmaciei este reconstituită o farmacie veche. Pe lângă mobilierul specific, vizitatorii pot admira cărți medicale, note de plată, facturi, rețete, ustensile și sticlărie de laborator, vase, balanțe și alte instrumente pentru măsurat, mojare din fontă, bronz și faianță, cutii și tuburi pentru medicamente, vase și borcane de farmacie din sticlă, lemn și porțelan.

O sală inedită este şi cea dedicată perioadei comuniste și a vizitelor de lucru ale soților Ceaușescu în Oradea și Bihor, care cuprinde panourile din vechea expoziție a Muzeului Țării Crișurilor, precum și fotografii, albume, documente și periodice, steaguri sau uniforme de pionier. Expoziţia este însoţită de texte explicative în trei limbi – română, engleză, maghiară și touchscreen-uri pentru acces la informații mai detaliate.

[eadvert]

Progres tehnic muzeal şi muzeotehnic

După ce în ianuarie a fost deschisă secţia de artă românească, expoziţia permanentă de artă de la etajul II al muzeului se întregeşte cu Gravură veche europeană – un cabinet de stampă austriacă, Artă europeană sec XIV – XIX şi Arta 1900 – un episod din istoria artelor în care decorativul a excelat dar şi Artă românească interbelică din Regatul României. Pe viitor, prin holograme se vor prezenta piese care încă nu sunt expuse, lucru exemplificat printr-o hologramă a unei bomboniere. De asemenea, au fost aduse exponate noi şi în cadrul secţiei de artă contemporană orădeană cu vitrine noi care cuprind artă decorativă, dar şi în expoziţia Mişcării artistice „Atelier 35”. În plus, poate fi admirată şi o galerie de Artă decorativă românească contemporană.

„La Artă românească sunt lucrări de valoare foarte mare pentru că cel care a construit colecţia aceasta, pictorul Coriolan Hora, a fost de calitate excepţională, şcolit în universităţi europene, care a avut posibilitatea în perioada aceea să construiască o expoziţie de o calitate excepţională”, spune şeful secţiei de artă a muzeului, Cornel Abrudan. Acesta a precizat că ceea ce s-a realizat la noul sediu, comparativ cu ce a fost înainte la Palatul Baroc, este un progres tehnic muzeal şi muzeotehnic formidabil. Este vorba de un sistem de logistică muzeotehnică care poate păstra micloclimatul: se poate controla lumina ca intensitate, se pot regla umiditatea şi temperatura, în aşa fel încât patrimoniul să fie protejat şi pus în valoare.

„Muzeul nostru are cea mai mare parte de patrimoniu românesc. Totul trebuie să fie în aşa fel pus în valoare între spaţiu şi lucările pe care le avem în patrimoniu, încât să fie o etalare muzeală unde muzeul să îşi poată îndeplini funcţiile, atât cele de cercetare şi conservare, dar şi pe cele de educaţie şi de agrement. Am încercat să facem acest lucru la un standard ridicat, şi unul dinte elementele care aduc acest standard ridicat este modul de expunere şi infrastructura expoziţională”, precizează Cornel Abrudan.

Finalizarea celor două secţii a însemnat o muncă de exhipă, la care şi-au adus aportul nu doar muzeografii de la Istorie şi Artă, dar şi cei de la Etnografie, de la Realţii publice, cei de la Tehnic şi în foarte mare măsură restauratorii, fără de care nu ar fi fost posibilă expunerea majorităţii pieselor, mai ales că faţă de sediul de la Palatul baroc, aici suprafaţa este mult mai mare şi a necesitat expunerea mult mai multor obiecte, multe dintre acestea care nu au mai fost expuse publicului vizitator. Planul expoziţional a fost gândit şi în perspectiva în care o şcoală sau o facultate vor dori să ţină lecţii deschise la muzeu să poată să o facă fără probleme de reconfigurare a expoziţiilor.

Din patrimoniul muzeului, a amintit Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor, la secţia Artă este expus în proporţie de 21% din care 40% este deja tezaur clasificat, iar în Secţia de istorie este expus în jur de doar 2%. „Iată ce patrimoniu avem aici, la Oradea, şi sper că vom înţelege că Muzeul Ţării Crişurilor este o instituţie etalon a muzeografiei româneşti şi încercăm să îi ridicăm standardele în continuare”, a spus managerul muzeului.