Vineri s-a deschis în Parcul Nicolae Bălcescu cea de-a XXIX-a ediție a Târgului Meşterilor Populari din România, târg organizat de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”.

Dintre cei 124 de meşteri populari prezenţi la târg, mulţi au mai fost şi la ediţiile precedente dar zece sunt pentru prima dată. Dintre aceştia se numără cei din Berettyóújfalu: Lazarciuc Gergő Istvan cu obiecte din piele şi Sárközi Bela Józsefné cu boderii. Tot pentru prima dată a venit la târg şi Otavă Maria, din Izvoare, judeţul Neamţ, care a adus o mulţime de păpuşi. Nu lipseşte nici cel mai vechi participant, de la prima ediţie, meşterul olar Máthé Dénes, cu minunata ceramică de Corund (Harghita).

Din bogăţia de obiecte prezentate la târg se numără sculpturi de lemn montate în sticlă de Arvai Alexandru din Sighetu Marmaţiei, butoiaşele din lemn aduse de Cîra Ionel din Avram Iancu (Albă), împletiturile din nuiele lucrate de Perva Constantin din Ineu (Arad) sau împletiturile din hârtie aduse de Docze Eva din Sântandrei.

În materie de zgărduţe din mărgele şi podoabe oferta e bogată şi se găsesc la Papruza Ana, Roman Floare şi Crâşmar Maria din Baia Mare (Maramureş), la Ggîrlovan Ludmila din Chişinău, Borsos Maria Elena din Sânmartin (Bihor), Ştiube Viorica din Dobreşti sau Konig Maria, Tuth Beată şi Buda Florina din Oradea. Brăţări din mărgele dar şi celebrul cojoc binşenesc le-a adus meşterul popular Dogaru Gladiola din Beiuş.

Parlui Victoria din Chişinău a creat obiecte decorative din ceramică şi tot podoabe şi obiecte de decor prezintă Ardelean Eva din Oradea. La capitorul blide din lemn excelează meşterii populari din Valea Mare (Vâlcea): Stan Dumitru, Lepădatu Gheorghe, Lepădatu Iordan şi Guşatu Iordan.

De asemnea, se poate găsi la târg o paletă largă de icoane pictate pe lemn. Dintre meşterii populari care le-au realizat se numără: Pasc Claudia din Bonţeşti (Arad), Negoiţă – Teodore Adrian din Bârlogeni (Mehedinţi), Groza Ştefan din Baia Mare, Ciobanu Ionică şi Ciobanu Iliana din Craiova, Vlad Ileana din Sânmartin sau Ciolacu Pompiliu din Târgu Jiu.

[eadvert]

„Acum eşti doar patriot”

O figură pitorească este meşterul popular Copil Dumitru din Vladimirescu, judeţul Arad, care a adus la tîrg linguri din lemn sculptate şi fusuri. La cei 77 de ani, povesteşte cu mare drag dar se şi întristează pentru faptul că nu are cui să dea acest meşteşug mai departe.

„Mulţi meşteri care au lucrat nu mai sunt, iar tinerii s-au dus în alte ţări să muncească. Eu am avut câţiva ucenici dar au plecat în Danemarca, în Anglia, la ceva rentabil. Aici nu mai e rentabil. Pe vremuri din asta puteai trăi, acum zece ani ajungeai spre hobby, iar acum eşti doar patriot. Linguri cum fac eu nu face nimeni în ţară. Lingurile brute le primesc de la Băbeni, de lângă Horezu. Apoi, la o lingură fac şapte-opt operaţii, la altele trei. Sculptura în lemn nu e adâncă, apoi e dată cu baiţ şi rămâne cu culoarea închisă. Locurile unde rămâne mai deschis, la culoarea naturală, sunt şelfuite. Apoi se dă cu apă cu aracet, ca să se poată picta. Nici meşterii din Târgu Jiu, unde era ţara meşterilor lingurari, nici ei nu mai găsesc ucenici”, spune meşterul.

Tot linguri din lemn sculptate au realizat şi Manoli Constantin din Râmnicu Vâlcea, Morar Ioan din Cluj-Napoca şi Dušan Novičić din Serbia, stabilit de mulţi ani la Timişoara.

Decana de vârstă a târgului este doamna Suciu Veturia din Cojocna (Cluj), care a împlinit 91 ani. A adus cu ea ii despre care îi place să povestească cum le-a realizat şi cât de uşor e e fapt să le faci dacă înveţi meşteşugul. Următorul ca vârstă este, la 90 de ani, olarul Borza Petre din Obârşa, judeţul Hunedoara.

Cămaşa cu ciupag

Lângă cei doi, prezintă ii şi cojoace Matei Aurelia din Gârda de Sus (Alba). „Am venit la Târgul Meşterilor Populari din Oradea pentru că m-au impresionat oarte mult organizatorii şi oamenii locului. Eu prezint la târg cămaşa cu ciupag, care a fost însemnul identitar al românilor din Transilvania şi s-a purtat înainte de 1860. Pânza o ţes, fac creţele, număr patru fire sus, patru fire jos, şi pe vârful creţelor cos ciupagul (cusătura de pe pieptul iei). Bunica mea a avut o astfel de cămaşă când a fost mireasă şi o scotea din ladă şi ne spunea: nu ştiţi voi, dragu’ mamii, ce nealcoşe am fost eu cu chimeşa asta! Fetele pe vremuri îşi coseau fiecare cămaşa cu care era mireasă. La cămaşa cu ciupag se purta zadia cu trup vânăt şi pieptarul. Femeile până la 50 de ani purtau cămaşa cu ciupag de culoare roşie, între 50 şi 60 de ani îl purtau cu roşu şi marginea cu negru, iar cele peste 60 de ani purtau doar cu negru. Eu sunt coordonatoare la şcoala de ţesut-cusut de la Gârda de Sus şi toţi copii din Gârda ştiu să ţeasă şi să coase. Nu toţi ştiu să facă ciupagul, dar tare le place. La noi toate cadrele didactice de la şcoală vin cu copiii ca să înveţe meşteşugul”, spune Matei Aurelia.

Se regăsesc în târg tablouri cu pictură naivă ale lui Mihai Dascălu din Oradea, sau cele ale lui Pătru Nicolae din Furnicoşi (Argeş) sau ale lui Dan Dorel din Aleşd.

Ceramică de Horezu e bine reprezentată de Iorga Gheorghe, Mischiu Ştefan, Mischiu Constantin şi Bâscu Gheorghe. Bihorul e reprezentat de Haşaş Petru din Vadu Crişului şi de Bocşe Raul din Leheceni.

Coarne de vânătoare se găsesc la Vitz Tiberiu din Cluj Napoca şi la Silveszter Ferenc din Odorheiu Secuiesc. Pentru caniculă sunt perfecte pălăriile din paie. Nu lipsesc măştile, papucii din pâslă şi clopurile sau ouăle încondeiate aduse de la Iaşi sau din Paltinu (Suceava). În materie de instrumente muzicale se pot cumpăra fluiere, ocarine şi naiuri realizate de Albu Marin din Dobroteşti (Teleorman), viori cu goarnă create de Mihuţ Marius din Cihei şi tobe, buhaiuri, tilinci şi fluiere realizate de Egyed Francisc din Finiş. Sunt deosebite şi jucăriile din lemn aduse de Alexeev Maxim din Moldova Nouă (R. Moldova) şi Bedő Zoltán din Odorheiu Secuiesc.

Nu lipsesc nici sticlarul Rotar Alexandru din Târgu Mureş sau pielarii Tălmaciu Alexandru din Cugir şi Jano Jozsef din Sfântu Gheorghe. Obiecte de podoabă din pietre semipreţioase au fost aduse de Gorduza Andrei din Baia Mare şi Cornel Crăciun din Bucureşti. Să nu uităm creaţiile aduse de asociaţiile unde activează copii cu dizabilităţi: Asociaţia „Down” Oradea, Centrul de Zi Iedera şi Asociația Alsterdorf.

Se mai găsesc la târg produse din cătină provenită din culturi ecologice, produse pe bază de miere de albine dar şi turtă dulce.

„Este o ediţie care în mare parte păstrează forma şi modul de desfăşurare din anii precedenţi. Am încercat să continuăm ce s-a început cu mulţi ani în urmă şi să îl aducem şi în acest an la standardele care au consacrat acest târg, în care să se regăsească toţi cei care iubesc frumosul, autenticul şi să fie mulţumiţi de ceea ce găsesc în oferta meşterilor populari prezenţi la târg”, spune dr. Ioan Goman, şeful Secţiei Etnografie al Muzeului Ţării Crişurilor.

Astăzi târgul va fi deschis până la ora 20.00 iar duminică până la ora 19.00. Seara, pe scena din Parcul Bălcescu se desfăşoară spectacolele de muzică populară cu ansambluri folclorice şi solişti din judeţul Bihor.

Program Târgul Meşterilor Populari 2022