Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.

În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).

Facilitățile educaționale

Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție fațăde școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.

Spațiile publice

Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș. 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).

11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta- Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).

Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane

Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).

Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia. Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).

Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).

Serviciile de sănătate

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătateoferite la nivel local. În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%: Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), TârguSecuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.

Facilități sportive

56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord- Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).

În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta- Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

Facilități culturale

63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.

Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).

Siguranța în oraș

73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 – 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din totalul populației se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat (85%).

În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).

Administrarea orașului

Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează mulțumirea față de: 1) felul în care sunt cheltuiți banii publici; 2) ritmul de dezvoltare al orașului; 3) cuantumul taxelor locale; 4) relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență, profesionalism). Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este de 5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația locală. Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță administrativă – 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia media cea mai scăzută: 4,8 puncte.

Disponibilitatea locurilor de muncă

La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%), urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională au fost măsurate în Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).

Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.

Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte s-au înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5). Medii sub 4,5 s-au înregistrat în șapte localități, dintre care două reședințe: Piatra Neamț (4,5) și Buzău (3,9).

Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și media aprecierii calității locurilor de muncă din oraș, corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire privind prezența / atragerea investițiilor private în localitate.

78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de muncă. Timișoara se poziționează pe primul loc, cu 90% satisfacție. Alexandria este reședința cea mai slab poziționată (63% mulțumire).

Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri

Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord- Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) și Iași (7,1) se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de 5.0 (respectiv 4,7 puncte).

Migrația

11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul an. Cea mai mare pondere la nivel de reședințe de județ a fost înregistrată în Alexandria (20%), iar cea mai scăzută în Constanța (4%).

Pe scurt, Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).

73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%) și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mici de 50%, Alexandria (44%) fiind singura reședință dintre acestea. 70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.

Raportul detaliat al Băncii Mondiale îl găsiți AICI.