Veniturile din administrarea parcărilor publice sunt în continuă creștere la nivel național, iar Oradea își păstrează locul în partea superioară a topurilor din România, în mai multe sectoare.

Vegacomp Consulting a publicat a patra ediție a analizei Inventarul Parcărilor Publice, cu analize pe evoluția numărului de locuri de parcare sau pe eficiența financiară a exploatării acestora de primării, judecată după taxe și amenzi.

Astfel, în topul orașelor care au parcări publice cu plată, Oradea se situează pe locul 7, după București, Brașov, Timișoara sau Constanța, urmată fiind de Târgu Mureș. Între orașele cu parcări publice fără plată, condus de Timișoara, Craiova și Sibiu, Oradea nu prinde loc în top 10.

Într-un top general al veniturilor din parcări, Oradea se situează pe locul 4, primele locuri sunt ocupate de Sectorul 3 București – 32.877.695 lei, București – 27.963.502 lei, Cluj-Napoca – 26.846.691 lei și Oradea – 22.622.113 lei. Aceste cifre plasează Oradea pe locul I la încasări, în topul „orașelor medii”.

Analiza studiază și eficiența financiară a locurilor de parcare, nu doar numărul brut al locurilor de parcare publică, indicele luat în calcul e venitul mediu anual generat la buget per loc. Bucureștiul conduce în acest clasament, cu o eficiență calculată la 1,171.20 lei/loc de parcare, urmat de Oradea – 829.38 lei/loc de parcare și apoi de Cluj-Napoca, cu 648.24 lei/loc de parcare.

Conform centralizării făcute de firmă, în ediția pentru 2022 a analizei pe parcări „observăm o creștere semnificativă a veniturilor din exploatarea parcărilor publice din România, de la 140 de milioane în 2019, la peste 200 de milioane obținute la sfârșitul a anului 2021 și mai bine de 314 milioane în 2022”, a transmis Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Potrivit analizei, în România sunt 145 de orașe care taxează utilizarea locurilor de parcare și 141 de localități care nu o taxează – exceptând cele 20 de primării care nu au răspuns solicitării de informații pentru acest raport.

Tariful pentru parcările de reședință variază între 30 și 120 de lei în localitățile mici, respectiv între 70 și 600 de lei în orașele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună.

„Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, excepţie făcând Cluj și Oradea, unde limita maximă ajunge la 10 lei, date asemănătoare cu cele înregistrate în 2021”, se arată în studiu.

Topul orașelor care au obținut venituri din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare este condus de Oradea (2,954,572 lei), Reșița (1,829,100 lei) și Timișoara (1,512,515 lei), fruntașe în efectuarea controlului plăţilor taxelor de parcare.

Veniturile totale încasate de Primăria Oradea, anul trecut, din parcări, sunt de peste 22 milioane lei, bani care vin din tichete, abonamente și amenzi.

Cele mai mari încasări vin din plata parcărilor prin SMS – 7,7 milioane lei respectiv din plata abonamentelor stradale – peste 3,4 milioane lei respectiv amenzi, – 2,9 milioane lei.

Clasamentele oferă date și despre parcările rezervare mașinilor electrice, în care Oradea nu ajunge în top 10 național. „La categoria locurilor de parcare dedicate automobilelor electrice, lucrurile sunt surprinzătoare, atât prin prisma numerelor foarte mici, cât și a prezenței unor orașe mici și medii în top, semn al unei mai mari deschideri către tendințele de eficiență ecologică decât în multe orașe mari ale țării”, se arată în studiu.

În privința numărului de locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap, Oradea a înregistrat o evoluție spectaculoasă și mai degrabă inexplicabilă, prin cauze naturale.

„Observăm creșterea foarte mare la nivel național de la 13.728 de locuri dedicate persoanelor cu dizabilități în 2019 la 29.218 în 2022 (mai mult decât dublare în 3 ani). Brașovul este pe locul întâi cu 1.816 locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Oradea, care acum doi ani ocupa locul doi în clasament, cu 1.560 de locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități, anul trecut era pe poziția nouă cu 929 de locuri, iar anul acesta a dispărut din top 10”, mai arată analiza.

De ce probleme se plâng primăriile din țară

„Anul acesta am chestionat primăriile și cu privire la problemele și nevoile pe care acestea le întâmpină în departamentul parcări. Adunând aceste răspunsuri am constatat că unele probleme cât și unele nevoi se repetă de la un oraș la altul”, transmit autorii studiului.

Cele mai des întâlnite probleme și nevoi ale departamentelor care se ocupă de gestionarea și buna funcționare a parcărilor țin de insuficiența locurilor de parcare, sau de lipsa terenului unde să se amenajeze noi parcări, în situația în care numărul mașinilor deținute de cetățeni este în creștere.

A doua mare problemă pe care o întâmpină primăriile aproape la fel de des este nerespectarea legislației, fie prin parcarea pe locuri neadecvate, fie nerespectarea orelor de parcare sau neplata parcării.

O a treia mare problemă întâmpinată face referire la utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de încasare – parcometre, bariere – rezultând disfuncționalități.

Lipsa personalului și lipsa fondurilor sunt și ele în lista problemelor des întâlnite.