Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a găzduit miercuri, în sala de conferințe situată în corpul E, lansarea celui de al cincilea volum din seria de Studii despre istoria Țării Bihorului având titlul „Oradea și Bihorul în vremea dinastiei de Anjou”. Coordonatorii ediției sunt Szabó Ödön și Attila Zsoldos.
Cartea grupează un număr de studii care abordează probleme ce țin de domeniul istoriei politice, economice, bisericești, culturale etc. Câteva dintre titlurile aflate în cuprinsul volumului se pot aminti: „Stăpânii Bihorului la începutul secolului al XIV-lea”, de Attila Zsoldos, „Cultura baronilor maghiari din epoca angevină”, de Enikő Csukovits sau „Regina Maria şi curtea ei”, de Norbert C. Tóth.
Autorii sunt în marea lor majoritate istorici maghiari de anvergură (academicieni, cercetători, universitari, arheologi). Toate acestea au la bază câteva prelegeri susținute de aceștia în cadrul Festum Varadinum, eveniment ce se desfășoară anual în cursul lunii mai. Acestea sunt grupate apoi în volume publicate în limba maghiară, traduse ulterior și în limba română.
Prezentarea volumului s-a făcut în prezența unui public format din istorici, muzeografi, arhiviști, iubitori de istorie. Despre acesta au vorbit dr. Ioan Ciorba, directorul adjunct al Muzeului Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural, Szabó Ödön (istoric) și Mihálka Nándor (muzeograf).
Istoricii în dialog
În cuvântul de deschidere, Ioan Ciorba și-a exprimat bucuria că lansarea acestui volum are loc, la fel ca și a precedentului, în cadrul instituției muzeale găzduită în fortăreața orădeană. După ce a făcut scurte prezentări ale tuturor studiilor reunite în paginile acestuia, Ioan Ciorba a declarat că speră ca apariția în limba română a acestora să poată ajuta istoricii români să intre și mai mult în dialog cu scrierile colegilor lor din Ungaria. „Istoria Bihorului și a spațiului transilvănean la modul general a interesat de-a lungul timpului, deopotrivă, istorici români, maghiari și germani (sași). Din păcate adesea au rezultat istorii paralele. Apariția acestui volum poate constitui un instrument fericit prin care truditorii asupra trecutului din România pot intra în contact mai ușor cu rezultatele colegilor lor maghiari”. Acesta a mai precizat că, inevitabil, între punctele de vedere ale celor două istoriografii asupra lumii transilvănene există încă deosebiri, dar că printr-un dialog onest între cercetători acestea se pot mult atenua.
Autor al unui studiu în acest volum, Mihálka Nándor, muzeograf în cadrul Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural, a vorbit în intervenția sa despre transformările constructive pe care Cetatea Oradea le-a suferit pe parcursul secolului al XIV-lea, așa cum au putut fi acestea surprinse în urma cercetărilor arheologice desfășurate în ultimii ani. Concluzia principală care s-a desprins din cuvintele sale a fost aceea că arhitectura complexului orădean este departe de a fi pe de-a-ntregul deslușită și că arheologia poate oferi multe răspunsuri încă pe acest teren.
Alte două volume
Istoricul Szabó Ödön a declarat, la final, că sunt deja în lucru traducerile în limba română pentru următoarele două volume care vor puse la dispoziția tuturor celor interesați în viitor, în funcție de identificarea unor surse de finanțare. A remarcat și Szabó Ödön faptul că între istoriografiile care se ocupă de arealul transilvănean trebuie să existe o permanentă colaborare. Meritul principal al lucrării este, în opinia sa, faptul că ea abordează teme grele, inedite, care reclamă din partea istoricilor bune cunoştințe de paleografie veche.
Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a organizat acest eveniment împreună cu Fundația Culturală Varadinum.
Citiți principiile noastre de moderare aici!