„Dacia. Ultima frontieră a romanității” este cea mai mare expoziție românească din ultimii 25 de ani, prezentată la Roma. Sunt expuse peste 1.000 de artefacte arheologice care urmăresc dezvoltarea istorică și culturală a teritoriului României de astăzi, pe o perioadă de peste o mie de ani, din secolul al VIII-lea. î.Hr. până în secolul al VII-lea d.Hr.

Expoziția, curatoriată de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național Roman din Roma, sărbătorește și o dublă aniversare a relațiilor bilaterale dintre Italia și România: 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Integrat între cele două țări și 150 de ani de la înființarea primei agenții diplomatice românești în Italia. Evenimentul a fost organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și al Președintelui Republicii Italiene.

 

Este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane, precum și a primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 46 de instituții muzeale din România, Republica Moldova şi Italia, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Sunt piese de o valoare excepțională, lucrate din metale prețioase și comune, ceramică, sticlă, lemn, fildeș și os, inscripții și statui din colecția Muzeului Național de Istorie a României și colecțiile muzeelor partenere.

[eadvert]

Două piese de la Muzeul Ţării Crişurilor

Una dintre cele 45 de instituţii partenere este şi Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, care participă cu două piese importante: un vas de argint din tezaurul de la Tăuteu şi sica dacică descoperită la Sighiştel.

Tezaurul de vase din argint de la Tăuteu a fost descoperit în anul 1970, într-o râpă, de către doi copii din Ciutelec, fiind publicat în 1972 de către profesorul și arheologul Sever Dumitrașcu. La nivelul epocii, piesele de la Tăuteu sunt situate între cele mai rafinate produse ale orfevrăriei grecești și romane. Au fost confecționate în ateliere din Imperiul Roman de Răsărit, la cumpăna între secolele al IV-lea și al V-lea.

Pumnalul curb dacic de tip sica a fost descoperit în vara anului 2022, pe raza satului Sighiștel, din comuna Câmpani. Este un obiect care se evidenţiază faţă de altele similare prin ornamentaţie, dar şi prin locul în care a fost găsit. Momentan este singura piesă descoperită de acest tip, în această zonă. Artefactul a fost descoperit cu ajutorul unui detector de metale de către Andrei Groza, prin colaborarea cu Asociația Dacia Crisius.

În urma restaurării şi a cercetărilor ulterioare, doctorul în istorie Cătălin Borangic, cu specializarea „fenomen militar în antichitate”, împreună cu arheologul dr. Călin Ghemiş şi restauratorul Ştefan Lipot, ambii de la Muzeul Ţării Crişurilor, au redactat lucrarea „Veriga lipsă. Descoperiri Padea-Panagjurski Kolonii din nord-vestul României. Pumnalul de tip sica de la Sighiştel, Bihor”.

Pumnalul desoperit în Bihor a fost confecționat dintr-o bandă de fier, prin forjare la cald, iar apoi ornamentat pe o parte a lamei. Ornamentația lamei redă gâturile și capetele a două păsări de pradă afrontate, care sunt decorate cu cercuri adâncite, în care au fost montate bucăți mici de jasp roșu.

Detectorişti orădeni la vernisajul de la Roma

La vernisajul expoziţiei de la Roma, care a avut loc luni, 20 noiembrie, au participat ministrul Culturii – Raluca Turcan, ministrul Culturii din Italia – Gennano Sangiuliano, ministrul Culturii din Republica Moldova – Sergiu Prodan, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, Gabriela Dancău – ambasador al României în Italia și Ernest Oberländer – director al Muzeului Național de Istorie a României.

Din Oradea au fost prezenţi la Roma Dan Slăvescu şi Antonio Nechifor, detectorişti ai Asociaţiei Dacia Crisius, mândri de faptul că realizarea asociaţiei lor face parte din această prestigioasă expoziţie. Alături de pumnalul de tip sica de la Sighiştel a fost expusă şi o replică a acestuia.

Este singura reconstituire din toată expoziția.

„Este un sentiment aparte să vedem că eforturile noastre de promovare a patrimoniului după scoaterea din pământ a istoriei acestor meleaguri s-au concretizat. Am transformat un simplu obiect ruginit dintr-un sertar într-o poveste, o poveste care a depășit cu mult Bihorul. Prezența pieselor bihorene într-o expoziție internațională ne onorează și ne arată că modul nostru de a înțelege patrimoniul și istoria locală poate să fie un stil viață, de asumare a istoriei într-un mod frumos, făcând ceva ce ne place, dar cu rezultate la cel mai înalt nivel. Încă o dată, dovedim chiar motto-ul asociației noastre: Scoatem la lumină mai mult decât obiecte, scoatem povești. Ținem să mulțumim întregii echipe a MNIR, care a muncit la superlativ pentru realizarea acestei expoziții la cele mai înalte standarde, prietenului nostru, arheologul Cătălin Borangic, cât și specialiștilor de la Muzeul Ţării Crişurilor, implicați în acest demers”, ne-au împărtăşit detectoriştii prezenţi la Roma.

„Uneori istoria se repetă, iar de data asta, este despre daci. Și acum, la fel ca în antichitate, când dacii au ajuns la Roma, bogăția capitalei eterne a devenit cu mult mai mare, mai vizibilă și mai spectaculoasă. Chiar dacă legiunile romane nu mai există, bogățiile dacilor fascinează în continuare lumea prin intermediul muzeelor italiene. Aproape 1000 de artefacte alese de pe tot cuprinsul României și Republicii Moldova, au reușit să recompună o mică parte din istoria atât de frumoasă a ținuturilor nord-dunărene pe care dacii cândva le-au stăpânit. Expoziția, care este rezultatul eforturilor unei echipe de excepție adunată sub egida MNIR la care și Muzeul Ţării Crişurilor a contribuit, reprezintă o fereastră larg deschisă prin care istoria noastră, a tuturor românilor, se integrează natural și firesc în istoria Europei. Să prezinți o expoziție de artefacte intr-un oraș suprasaturat de propria lui istorie reprezintă o provocare pe care numai tezaurul dacic, înțelegând prin asta, bogăția istoriei României, o putea scoate din grandoarea arhicunoscută. Printre piesele expuse, Muzeul Ţării Crişurilor a contribuit cu două exponate de excepție: vasul de argint de la Tăuteni, o realizare spectaculoasă a toreuticii dacice, respectiv una dintre cele mai recente embleme arheologice a județului Bihor, pumnalul sica de la Sighiștel. Asociația Dacia Crisius a dus ideea de expunere la nivelul următor, contribuind la expoziție și cu o replică completă a acestui pumnal. Replica reprezintă un proiect documentat și finalizat al asociației, în colaborare cu arh. Cătălin Borangic, coordonator de proiect, o adevărată poetă a metalului, Cristina Dinu, și meșterul Mihai Ciurescu”, ne-a precizat după vernisaj doctorul în istorie Cătălin Borangic.

Expoziția este deschisă până în aprilie 2024.