La Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor se poate încă vizita expoziţia comemorativă dedicată lui Bunyitay Vincze (1837-1915) şi deschisă joia trecută sub genericul „Non Omnis Moriar” („Nu voi muri de tot” – Horaţiu). În galeria expoziţională de la Bibliotecă se pot vedea lucrări de istorie a prelatului, în colecţiile Bibliotecii găsindu-se şi ediţia princeps a lucrării de referinţă „Istoria Episcopiei de Oradea” publicată în 3 volume în 1883 şi 1884.
La vernisaj, personalitatea prelatului romano-catolic a fost evocată de vicarul episcopal Fodor Jozsef, de universitarul Blaga Mihoc şi de Silviu Sana, ca reprezentant al Bibliotecii gazdă. Potrivit celui din urmă, ecleziastul Bunyitay Vincze ocupă un loc special nu doar în istoriografia maghiară ci şi în cea românească. „Meritele lui, pe tărâmul ştiinţei istorice, sunt legate de scoaterea la lumină a datelor privitoare la trecutul Oradiei şi al Bihorului, atât al instituţiilor bisericeşti romano-catolice (Episcopia şi Capitlul) cât şi al celor româneşti (ortodoxă şi greco-catolică)”, subliniază dr. Silviu Sana.
Bunyitai Vincze a fost sfiinţit preot în Dieceza romano-catolică de Oradea în anul 1860, fiind numit vice-paroh în Oradea, apoi paroh în Sâniob şi în Belfir. De la vârsta de 35 de ani s-a preocupat cu strângerea datelor istorice, şi pentru a-i uşura munca de cercetare, episcopul l-a numit bibliotecar episcopal. A cercetat arhive din ţară şi străinătate, opera şi prestigiul său îmbogăţindu-se substanţial. Ajunge astfel prelat papal, canonic şi pe patul de moarte, a primit chiar numirea de episcop.
„Odată cu tipărirea lucrării «Românii din Bihor şi unirea religioasă» (Budapesta, 1889) Bunyitay Vincze s-a preocupat şi de naţiunea română, temeinicia şi acribia-i caracteristică fiind o piatră de hotar în redarea şi interpretarea documentelor de arhivă privitoare la românii de pe teritoriul Bihorului şi la cel mai important pas făcut pentru refacerea unităţii bisericeşti”, mai arată Silviu Sana.
„Bastion al naţiei române”
Iar ca argument, în prefaţa cărţii sale, istoricul Bunyitay menţiona următoarele: „Înfiinţarea Episcopiei româneşti greco-catolice de Oradea s-a datorat Împărătesei Maria Tereza ca atribuţiune monarhică apostolică, acest fapt fiind de o importanţă deosebită. Nu doar ca şi instituţie bisericească, ci şi ca un bastion de educaţie şi naţionalitate.”
Din actele caritate educativă, notăm că Bunyitay Vincze a dotat cu 20.000 de coroane fundaţia care-i poartă numele şi cu 200 de coroane Muzeul orădean. Totodată, în 1903 a finanţat cu 34.000 de coroane construirea unui orfelinat în Belfir, administrat de călugăriţele vincetine precum şi o şcoală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!