Defrişarea a peste 95 de arbori s-a făcut legal, „binecuvântarea” Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) pentru proiectul din strada Clujului datează din 2012.
La acea vreme, în plină înflorire a relaţiei USL, proiectul primea de la AMP rezoluţia „nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate”.
Azi, când lupta politică e mai ascuţită ca niciodată, instituţiile de mediu din Bihor sunt mult mai atente la încadrarea şi legalitatea doborârilor de arbori în oraş. Totuşi, atât Garda de Mediu cât şi APM arată că, din moment ce există toate aprobările şi avizele, defrişarea este legală.
În vreme ce Primăria punea la pământ ultimii arbori din Piaţa Unirii şi primea amendă de la Garda de Mediu pe motiv că doborârea este ilegală, la periferie erau decimaţi zeci de arbori din păduricea de pe Clujului. Contestând amenda primită şi promiţând că vor muta disputa în justiţie, edilii au arătat cu degetul spre defrişarea al cărei beneficiar este giraţia centurii respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Atât primarul Ilie Bolojan cât şi viceprimarul Mircea Mălan au dat glas unor îndoieli cu privire la faptul că doborârea arborilor s-ar fi făcut cu respectarea strictă a legislaţiei. Aceştia au dat de înţeles că instituţiile îndrituite, Agenţia de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu ar lucra cu dublă măsură în verificarea legalităţii doborârii de arbori. Şefii acestora au formulat răspunsuri faţă de această situaţie.
Aviz de la APM
Sanda Mercea, director APM, spune că proiectul giraţiei centurii a primit OK-ul instituţiei pe care o conduce, încă de pe vremea fostului director, Ovidiu Dăescu. La vremea respectivă, instituţia nu a cerut studiu de impact pentru tăierea zecilor de arbori, deşi planşa anexată la dosar arăta clar că sensul giratoriu intră mult peste păduricea de pe Clujului.
Doar subcapitolul „Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice” atinge potenţiale efecte de mediu. „Impactul prognozat asupra biodiversităţii datorat modernizării şi exploatării unui drum care are un trafic de cca. 30.000 de vehicule/zi este nesemnificativ”, se arată în proiectul „Drum de centură în municipiul Oradea, etapa a II-a, între drumul de centură şi DN1”. Studiind acest proiect, în 2012 Agenţia pentru Protecţia Mediului a decis că lucrarea „nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate”. Unul dintre motive este că „activităţile vor avea un impact redus asupra factorilor de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună”.
Regim silvic, acord ITRSV
Viorel Ţepele, inspector şef al Gărzii de Mediu insistă că tăierile din Calea Clujului s-au făcut legal, în baza hotărârii de Consiliu Local şi a acordului emis de ITRSV. „SC ARL SA Cluj Napoca, în calitate de executant al lucrării a obţinut de la Primăria Oradea, Direcţia Tehnică, autorizaţia de tăiere/toaletare arbori din 30.05.2014 pentru un număr de 95 de arbori. Direcţia Silvică Bihor prin Ocolul Silvic Oradea a procedat la punerea în valoare a unui număr de 100 de arbori, ca urmare a avizului favorabil emis de ITRSV în 29.04.2015”, transmite acesta printr-un comunicat, cu precizarea că arboretul în cauză a fost încadrat, prin Hotărâre de Consiliu Local, ca perdea forestieră de protecţie, ceea ce înseamnă că exploatarea sa este la mâna ITRSV.
Citiți principiile noastre de moderare aici!