Manifestarea, aflată la cea de-a treia ediția, a fost organizată de Episcopia Romano-Catolică de Oradea, alături de Ocolul Silvic „Sfânta Maria” din Oradea și Asociația EcoAssist – reprezentantul legal al inițiativei naționale de împădurire Plantăm fapte bune în România.
În deschidere, au luat cuvântul PS. László Böcskei, Episcop de Oradea Mare, Episcopia romano-catolică de Oradea, PS. Virgil Bercea, Episcop eparhial de Oradea Mare, Eparhia de Oradea Mare, ing. Jenő Ferkő Jenő , șeful Ocolului Silvic “Sfânta Maria” din Oradea și ing. Vasile Carnariu, Președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Toți au subliniat importanța organizării unui asemenea eveniment dedicat mediului, în general, și pădurilor, în mod special.

[eadvert]

După cuvântul de deschidere, cei peste 120 de participanți au asistat la o serie de șapte prezentări care au abordat subiecte diverse despre păduri.
Prima prezentare „Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România” a fost realizată de către prof. univ. dr. habil. ing. Laura Bouriaud, de la Facultatea de Silvicultură, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Domnia sa a subliniat provocările cu care pădurile din România deja se confruntă în actualul context climatic. De asemenea, d-na Bouriaud a prezentat mai multe scenarii climatice cu orizonturi 2050 și 2070, punând accent pe speciile pe care ar trebui să le utilizăm în viitoarele acțiuni de împădurire.
Prelegerea doamnei Bouriaud a fost urmată de prezentarea domnului șef de lucrări dr. ing. Ovidiu Hâruța de la Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. Domnul Hâruța a încântat audiența cu prezentarea multitudinii de formațiuni galigene („casele” diferitelor insecte) prezente, mai ales, pe diferitele părți morfologice la speciile de stejar.

A treia prezentare a fost susținută de către domnul conf. univ. dr. ing. Dan Traian Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere, Universitatea „Transilvania” din Brașov. Domnul conferențiar a prezentat relația dintre aplicarea diferitelor tratamente silviculturale (adică modurile în care tăiem pădurile, utilizăm lemnul, dar avem grijă să facem alte păduri în loc) și prezența diferitelor specii de păsări indicatoare de pădure. Accentul a fost pus pe prezența speciilor de ciocănitori în pădurile de stejar gestionate după reguli silvice.
Despre finanțările disponibile pentru crearea de păduri noi, reîmpăduriri ori înființarea de mini-păduri urbane cu fonduri din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) a vorbit domnul ing. Gabriel S. Oltean, consilierul personal al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

A cincea prezentare a fost realizată de domnii ing. Alexandru Racz, conf. univ. dr. ing. Ruben Budău și prof. univ. dr. habil. ing. Adrian Timofte, de la Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, dar și membrii fondatori ai Asociație Eco Forest Life. Prezentarea dumnealor intitulată „De la sămânță la Arborele Vieții” a surprins audiența prin prezentarea multiplelor exemple despre relația omului cu natura și cu pădurile, în mod special.
Penultima prezentare a fost realizată de domnul lector universitar dr. Mihail Caradaică, de la SNSPA București și directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine. Mihail Caradaică a vorbit despre importanța sistemelor agrosilvice și despre piața creditelor de carbon, subiecte de actualitate la nivel mondial.
Lista speakerilor a fost închisă de domnul șef de lucrări dr. ing. Mihai Enescu, de la Specializarea Silvicultură a Facultății de Agricultură din București și reprezentantul inițiativei Plantăm fapte bune în România. Mihai Enescu a pus accent pe importanța cunoașterii modului de administrare a diferitelor păduri urbane și periurbane, adică acele “centuri verzi” din jurul marilor orașe.
În încheiere, PS. László Böcskei a prezentat principalele concluzii și a lansat invitația și pentru ediția 2025.