Un nou produs tradiţional din judeţul Bihor a obţinut recunoaşterea ca produs tradiţional. Este vor despre „Pâinea de casă Salonta C.A.P.”.

Deţinătorul acestui atestat de producător tradiţional este societatea Vespan Salonta.

„Urmare a colaborării dintre reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Bihor şi reprezentanţii agentului economic s-a reuşit întocmirea documentaţiei necesare în vederea obţinerii atestatului. Un sprijin real am primit şi din partea autorităţilor locale, respectiv primăria Salonta, care ne-au pus la dispoziţie mai multe documente din arhivă, care au făcut posibilă recunoaşterea Pâinii de casă Salonta C.A.P. ca fiind unul cu o tradiţie mai veche de 30 de ani şi o reţetă bazată pe ingrediente 100% româneşti”, ne-a spus Nicolae Hodişan, directorul DAJ Bihor.

În judeţul Bihor atestat de produs tradiţional mai are Florian Chişe pentru: Pălincă de gutui „Trămuţa”, Pălincă de mere „Trămuţa”, Pălincă de pere „Trămuţa”, Pălincă de caise „Trămuţa” şi Pălincă de prune „Trămuţa”, fabricate la unitatea de producţie din comuna Tulca, judeţul Bihor.

Obţinere atestat

Condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale alimentare au fost stabilite recent printr-un ordin comun publicat în Monitorul Oficial.

Ordinul nr. 724/1082/360/2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), al Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor a apărut în Monitorul Oficial nr. 688/2013 şi va intra în vigoare în data de 11 decembrie 2013.

Pentru a figura în Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT) un produs tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să aibă o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Produsele a căror tradiţionalitate se datorează provenienţei/originii geografice sau aplicării unei inovaţii tehnologice nu pot fi înregistrate.

De asemenea, atestarea unui produs tradiţional implică respectarea unui caiet de sarcini, care trebuie să conţină: numele unic al produsului, descrierea caracteristicilor produsului, descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricaţie, indicarea ingredientelor şi a principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale acestora. Se cere şi descrierea metodei de producţie cu specific local şi a procesului tehnologic traditional, a elementelor specifice privind ambalarea, a celor are definesc specificitatea produsului finit; însuşirile fizico-chimice; fotografia şi descrierea desenului pe secţiune; modul de producţie şi/sau de prelucrare traditional.Caietul de sarcini trebuie să cuprindă şi capacitatea de producţie realizată dar şi date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului.