Palatul Vulturul Negru a devenit pentru trei zile un captivant Palat Creativ. Orădenii au descoperit o suită de expoziții și instalații realizate în colaborare cu Oradea Heritage și Galeria de artă contemporană Galateca din Bucureşti.

În fostul cinematograf s-a putut admira expoziţia colectivă a artiştilor: Alexandru Simion Boeriu, Dragoş Dogioiu, Misha Diaconu, Belu-Simion Făinaru, Sânziana Gheorghe, DAI (Dan Adrian Ionescu), Daria Lângă, Andrei Lazăr, Răzvan Dan, Răzvan Mihalachi, Sami Rintala & Rintala Eggertsson Architects, Vlad Ţenu.

Expoziţia NAC pop-up / Glimpses of infinite symmetry, curatoriată de Alin Mihon şi Andreea Sandu, a inclus două concepte curatoriale ce au la bază îmbinarea artelor cu noile tehnologii, intersecţia între creativitate şi ştiinţă: NAC pop-up, parte din anuala NEO Art Connect (NAC) şi Glimpses of infinite symmetry/retrospective 2014-2024 / Vlad Ţenu.

Arhitect româno-britanic stabilit la Londra, Vlad Ţenu este unul dintre cei mai importanţi artişti care creează instalaţii şi sisteme de asamblare modulară, obiecte experimentale de design şi piese de artă care pot fi purtate precum rochia creată pentru Bjork, produsă în colaborare cu Lana şi Swarovsky.

Expoziţia arhitectului a cuprins lucrări şi prototipuri din seriile Miniplex şi Synthetic Nature, dar şi o piesă din lemn şi o rochie prototip creată în colaborare cu Lana.

Proiectul marchează 10 ani de la prima expoziţia a lui Vlad Ţenu în România, la Galeria Galateca. Lucrările sale experimentale includ piese premiate, precum Minimal Complexity, care a câştigat concursul TEX-FAB Repeat Competition 2010 şi un premiu AIA Huston Design Award 2012. Piesa a fost expusă şi la London Festival of Arhitecture 2012, London Design Festival 2012 şi Sleep Hotel 2013.

Seria Minimal Complexity s-a născut din procese de cercetare în design dedicate genezei formei şi spaţiului. „În procesul său creativ, Vlad Ţenu se inspiră din natură, folosind algoritmi care simulează fenomene precum autoorganizarea materiei, conservarea energiei, echilibrul sau noţiuni precum «complexitatea minimă». Opera sa este o combinaţie de matematică, design şi artă”,, se arată în prezentarea expoziţiei. Amplificare de refelxia în oglindă, creaţiile sale introduc privitorul într-o lume a spaţialităţii şi materialităţii.

Spaţiul expoziţional este completat de instalaţii şi lucrări aflate la intersecţia între artă şi ştiinţă. În cadrul NAC pop-up, artiştii explorează „relaţia om-natură-societate şi impactul pe care îl resimţim la nivel individual şi comunitar, cauzat de utilizarea excesiă a tehnologiei sau distrugerea mediului înconjurător, lucările punând sub semnul întrebării graniţele dintre artificila şi natural”.

Spre exemplu, instalaţia Husk, realizată de Dragoş Dogioiu prezintă un fragment dintr-un ecosistem situat într-un viitor îndepărtat, şi are ca temă rezistenţa faunei şi florei în urma dezastrelor provocate de om. Andrei Lazăr a prezentat instalaţia „reGânditorul”, care, în contextul suprapoluat de conţinut social media şi pe fonsul vitezei excesive, propune un moment de repaus, de deconectare, în scopul unei reconectări interioare, personale.

Alxandru Simion Boeriu, în instalaţia „Somnul raţiunii naşte idei” a explorat consecinţele adormirii raţiunii în faţa ideologiilor progresiste, care conduc treptat la dictatură mascată, în ciuda promovării în numele drepturilor şi libertăţilor, iar Sânziana Gheorghe, prin jocul „Silicon Souls: Marș Odyssey, abordează tema „Changing Environments” prin analogia dintre viaţa trăită de noi, oamenii societăţii secolului XXI, şi viaţa imaginară a unei colonii de roboţi humanoizi din viitor, construiţi de oameni şi trimişi pe planeta Marte pentru a pregăti viitorul habitat uman.

Amprenta asupra viitorului

O altă expoziţie a fost „Lasă-ţi amprenta asupra viitorului”, în care a expus artiştii, Mihai Băncilă, Anca Boeriu, Oscar Castillo, Reka Csapo Dup, Raluca Ilaria Demetrescu, Adrian Grecu, Mirela Ivanciu, Alec Vianu, Cosmin Paulescu, Daiana Savopol, Betty Stoicovici, Mihai Zgondoiu.

Expoziția a celebrat breslele și continuarea tradiției în contemporan cu lucrări de instalaţii şi eco-artă, gravură, artă textilă sau video, parte din a treia ediţie naţională a Săptămânii Sustenabilităţii Creative – CSWeek.

Lucrările au fost create în diferite tehnici sustenabile, colaj, materiale naturale, concepte manifest. „Privitorul este invitat să descopere un dialog între artiştii internaţionali şi români, care celebrează prin arta lor întâlnirea cu natura, meşteşugul, moştenirea, comunitatea, sau trag un semnal de alarmă asupra modului în care gestionăm resursele pentru viitor”, precizează curatorii. Expoziţia a făcut parte din proiectul curatorial al Galeriei Galateca propus pentru FestiFall sub numele „Find the Flamingo”, care „are ca bază conceptuală redefinirea relaţiei dintre locuitori şi oraş, pornind de la armonia, echilibrul şi simbolistica flamingo-ului, care este asociat cu renaşterea şi eleganţa”.

Proiectul a fost compeltat cu lucrări ale unor artiști locali și studenți ai Facultății de Arte din cadrul Universității Oradea și Universității Partium.