„În trei săptămâni, lucrările exterioare sunt gata”, a anunțat episcopul romano-catolic Bocskei Laszlo într-o întâlnire cu orădenii care au dorit să vadă cu ochii lor cum se lucrează la Palat.

Proiectul de restaurare e o adevărată provocare pentru cei care realizează lucrările, iar episcopul Bocskei Laszlo e atent la fiecare detaliu, participă săptămânal, alături de specialiști, la analiza situațiile apărute și împreună „atacă situațiile care se ivesc pe parcurs, încercând să găsească soluții optime pentru conservarea clădirii, soluții tehnice care să nu mai pună probleme în viitor.

Este o aventură să lucrezi la un asemenea proiect care îți oferă tot timpul surprize”.

Episcopul Bocskei Laszlo a deschis ieri ușile fostului Palat Episcopal și pentru public. Pentru a demonstra că dincolo de aspectul de șantier de afară, de „întors pe dos, clădirea trăiește, e vie, e funcțională”. Interesul pentru lucrările derulate la fostul Muzeu al Tării Crișurilor a fost la o cotă care a depășit așteptările organizatorilor evenimentului.

Probabil peste 100 de orădeni și-au dorit să vadă ce se întâmplă în spatele schelelor care au înconjurat unul dintre cele mai importante edificii în stil baroc construit în România. Participanții au putut primi explicații atât de la episcopul romano-catolic, cât și de la specialiști: de la dirigintele de șantier Matus Zsolt, de la arhitectul Emodi Tamas și de la specialistul în arta grădinăritului Baudet Tancrede.

Excelența Sa Bocskei Laszlo a explicat că o întreagă echipă lucrează foarte bine, iar membrii acesteia se întrunesc săptămânal și evaluează situațiile care s-au ivit până atunci și „atacă situațiile care se ivesc pe parcurs, încercând să găsească soluții optime pentru conservarea clădirii, soluții tehnice care să nu mai pună probleme în viitor.

Este o aventură să lucrezi la un asemenea proiect care îți oferă tot timpul surprize”. În paralel cu lucrările exterioare, au loc lucrări de consolidare, de reconfigurare ale spațiului, se fac lucrări la rețeaua de utilități, intenția constructorului fiind aceea de „a asigura utilitățile la standardele timpului în care trăim”, Episcopul a vorbit despre sursele de energie verde cu care va fi alimentat imobilul, necesare pentru climatizare în timpul verii, despre colectarea apei de ploaie care va asigura circuitul întreținerii grădinei. Insistând asupra funcțiunilor imobilului după restaurare,

Excelența Sa a subliniat că nu a dorit niciodată ca impresia vizitatorului să fie că funcția Palatului este una muzeală, ci va fi și un spațiu de întâlnire „unde omul de azi va putea să se confrunte cu trecutul, dar unde se va putea desfășura”. Dincolo de patrimoniul muzeal vor exista 3-4 săli de conferințe, de evenimente de grup.

„Totul se va desfășura într-un ambient care să inspire, să stimuleze creativitatea, astfel încât să putem veni cu partea noastră la continuarea procesului de creație, nu doar să contemplăm moștenirea pe care o avem”, a explicat episcopul.

Excelența Sa a ținut să spună că mizează pe sprijinul orădenilor și al vizitatorilor care vor înțelege că desfășurarea unui șantier impune niște norme de siguranță și de protecție a muncii, astfel că nu vor forța perimetru unde există pericol de accidente. Arhitectul Emodi Tamas a explicat că în două dintre încăperi au fost descoperite picturi figurative contempoane cu clădirea și în 5 încăperi pictură decorativă.

Două sobe în stil baroc și o parte din tâmplărie sunt mărturii ale proiectului original. Participanții la turul organizat în Palatul baroc au primit explicații despre evoluția lucrărilor de restaurare, integrarea cromatică fiind partea cea mai spectaculoasă.

Totul se întâmplă într-o tehnică menită să pună în evidență textura imprimată de restaurator comparativ cu cea originală. Participanții au fost conduși într-o zonă de la etajul I unde va exista o parte de muzeu cu pictură, sculptură, gravură barocă, piese din Tezaurul Episcopal.

Vor exista și 5 săli de expoziții itinerante, totul pentru ca oferta muzeistică să fie cât mai diversificată. Oamenii au putut vedea apoi cea mai mare șarpantă în stil baroc, care se întinde pe 3330 mp, la care, de-a lungul timpului, „au mai existat intervenții empirice, fără calcule statice”.

Povestea grădinarului care remodelează parcul baroc

Specialistul în arta grădinăritului Baudet Tancrede are misiunea de a „remodela parcul, de a superviza lucrările de factură mai specială”, a explicat episcopul Bocskei Laszlo. Excelența Sa a precizat că parcul va avea menirea de a întregi funcțiunea „multiplă, complexă” a fostului Palat Episcopal.

Baudet Tancrede a venit la Oradea din ianuarie. El face parte dintr-o breaslă din Franața în care trebuie să urmezi săptămânal cursuri, după masa, dar și sâmbăta și să dovedești ceea ce ai învățat. E o breaslă în care timp de 5-7 ani ești considerat ucenic și care te obligă ca, pe lângă proiectele din Franța, să lucrezi un an și în străinătate.

Baudet Tancrede spune că are 8 ani de experiență ca specialist peisagist și că a trecut prin toate rigorile impuse, inclusiv aceea că în perioada de ucenicie să nu se căsătorească. Înainte de a veni în Oradea, peisajistul francez a lucrat la restaurarea parcului care înconjoară Castelul Karolyi din Ungaria. Acolo a întâlnit un biolog român care e stabilit în Elveția și care i-a propus să preia lucrarea de la Oradea.

Baudet Tancrede spune că în momentul în care a văzut parcul baroc de la Oradea și-a spus: „aici e mult de lucru”. Și probabil că va avea de lucru până în decembrie. În ceea ce privește centrele de interes din parc, peisagistul a vorbit despre intrare, care va fi una spectaculoasă, despre alei, despre un loc în formă de liră, toate lucrările fiind menite să ofere cea mai bună perspectivă Palatului baroc.

Peisagistul a dezvăluit că va fi păstrat conceptul de parc baroc în spatele palatului, în timp ce în laterale va fi un parc verde. Baudet Tancrede a confirmat pentru cei impacientați că „vor fi schimbări mari, dar se va respecta firul istoriei”. 300 de copaci sunt pe cele 5,5 ha ale parcului. Parcul e împărțit în 46 de zone, iar fiecare tufiș, copac e numerotat.

Peisagistul a spus că magnoliile vor rămâne, spre deosebire de tuia care au fost replantate și care probabil nu vor supraviețui, în totalitate, acestui proces.

Baudet Tancrede a spus că a tăiat din unii copaci pentru a-i pune în valoare pe cei care aparțin unor specii rare și a vorbit despre zona de grădini biblice care va avea grâu, viță- de-vie, plante din grădinile călugărilor din evul mediu, plante aromatice și tămăduitoare.