Din comisia doctorală au făcut parte prof. univ. dr. George Cipăianu (preşedintele comisiei), prof. univ. dr. Vasile Vese (coordonatorul ştiinţific al lucrării), prof. univ. dr. .Dumitru Suciu, conf. univ. dr. Flore Pop, toţi de la Universitatea Babeş-Bolyai, precum şi prof. univ. dr. Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţele Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea.
La susţinere au participat profesori universitari, magistraţi, avocaţi şi scriitori din Cluj-Napoca, prieteni şi apropiaţi ai proaspătului doctor în drept, precum şi familia acestuia. După susţinerea tezei de doctorat au luat cuvântul prof. univ. dr. Mircea Popa şi scriitorul Mircea Vaida Voevod , reporter de război în fosta Iugoslavie. Ambii au subliniat actualitatea tezei de doctorat. După prezentarea referatelor şi după deliberare, comisia a decis în unanimitatea acordarea titlului de doctor în Relaţii internaţionale şi studii europene avocatului orădean.
Preocupări de jurist
Acesta a mulţumit comisiei doctorale şi a amintit că teza sa de doctorat se înscrie pe linia preocupărilor sale constante în urmarirea evenimentelor din viaţa internaţională, continuând într-un fel tema lucrării sale de licenţă consacrate cauzelor de nulitate ale tratatelor internaţionale (arbitrajul de la Viena din august 1940), susţinută în anul 1981 la absolvirea Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca.
,,Am ales acest subiect, având în vedere preocupările mele de jurist interesat de transformările politice deosebite care au avut loc în Europa centrală şi de est după 1990 şi în ce măsură dreptul internaţional răspunde marii provocări a problemelor dificile din fosta Iugoslavie şi cu referire specială la provincia Kosovo şi, last but not least, de scriitor, dramaturg, axat pe scrierea de drame istorice din epoca medievală, dar şi contemporană. Am ales subiectul lucrării de doctorat şi în calitate de cetăţean al unei ţări despre care se discută pro şi contra despre apartenenţa sa la Balcani, o chestiune veche, de fapt, lansată printre alţii şi de istoricul Nicolae Iorga la Cleveland cu ocazia unei conferinţe intitulate <<E oare România un stat balcanic?>>. În anul 1910, regele Carol I afirma cu convingere că <<noi nu aparţinem Balcanilor, nici etnografic, nici geografic şi din nici un alt punct de vedere>>. O afirmaţie contrazisă însă de mulţi dintre ambasadorii puterilor străine acreditaţi la Bucureşti şi care afirmau că politicienii români au un comportament balcanic, că suntem la Porţile Orientului, <<où tout est pris à la légère>>’’, a mărturisit Paşcu Balaci.
Citiți principiile noastre de moderare aici!