Patronatele critică „Revoluţia fiscală”

Marile organizaţii patronale nu sunt de acord cu preconizata „Revoluţie fiscală” anunţată de Guvern. Principalele aspecte criticate sunt trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat şi impozitul pe cifra de afaceri. Totodată, patronatele acuză lipsa consultării înainte de aplicarea acestor măsuri.

Poziţia AmCham

Camera de Comerţ Româno-Americană AmCham România, asociaţie profesională de afaceri americană, care reuneşte peste 420 de companii americane, internaţionale şi româneşti ce au realizat cumulat investiţii de peste 20 de miliarde de dolari şi au generat peste 250.000 de locuri de muncă, consideră că propunerea cu cel mai amplu impact bugetar este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. „Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii ce au un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare”, precizează reprezentanţii AmCham.

AmCham România consideră că termenul de intrare în vigoare este mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD. În ceea ce priveşte impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri, acesta ar putea avea un efect contrar, deşi a fost anunţat ca o măsură de stimulare a creşterii economice.

Nu în ultimul rând, Camera de Comerţ Româno-Americană cere pentru tot pachetul de măsuri „un dialog real, constructiv, care să analizeze în profunzime agrumentele şi implicaţiile tuturor prevederilor, cu respectarea termenului legal privind transparenţa publică şi acordarea unei perioade de minimum şase luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei”.

Poziţia FIC

Nici Consiliul Investitorilor Străini (FIC) nu este de acord cu „Revoluţia fiscală”. Potrivit unei consultări realizate în rândul membrilor săi, companiile nu consideră binevenită această măsură, deoarece nu îi înţeleg motivaţia şi raţionamentul economic. „Mediul de afaceri nu a cerut această măsură şi ea a fost propusă fără o consultare prealabilă. Pentru a elimina întrebările legate de raţiunea acestui exerciţiu este necesară o declaraţie publică fără echivoc, în care Guvernul să spună ce problemă doreşte să rezolve prin mutarea contribuţiilor şi de ce crede că aceasta este soluţia cea mai bună. Trebuie menţionat că orice modificare ulterioară în cotele de contribuţii sociale sau a impozitului pe venit va avea un impact direct asupra salariului net al angajatului. Din toate informaţiile pe care le avem până acum, această măsură va implica un efort logistic considerabil (atât la nivelul sistemului informatic cât şi în ceea ce priveşte procesul administrativ, în vederea modificării contractelor individuale de muncă), fără a aduce un beneficiu angajaţilor sau angajatorilor, proporţional cu efortul depus”, sunt de părere reprezentanţii FIC.

IMM-urile, studiu de impact

Şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact și testul IMM. În urma unui sondaj realizat de CNIPMMR pe un eşantion de 748 de membri, 82% dintre respondenți au declarat că nu susțin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

În ceea ce priveşte efectele generate de această trecere, 84,3% dintre respondenţi consideră că acestea vor fi negative. Exemplificând efectele transferului de contribuţii de la angajator la salariat: 69,6% au menţionat creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă; 67,6% – scăderea salariilor nete; 64,8% – cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice; 59,7% – creșterea amenzilor ca urmare a creșterii salariului minim; 48,3% – creșterea fiscalității asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii etc.).

„În primul rând, ar trebui făcut un studiu de impact pentru fiecare prevedere legală în ceea ce priveşte fiscalitatea. Apoi, orice modificare a Codului fiscal trebuie făcută cu şase luni înainte de aplicare. Normal, ar trebui să se facă nişte întâlniri comune între patronate, sindicate, Guvern. În urma discuţiilor ar trebui să rezulte o poziţie din care să reiasă ce câştigă fiecare categorie: angajaţi, angajatori, bugetul de stat”, a declarat Ioan Mintaş, prim-vicepreşedintele CNIPMMR.

Pe de altă parte, Ioan Mintaş crede că în cazul în care se va face transferul nu vor exista angajatori care să scadă salariile sub netul anterior transferului. „Nu cred că-şi va permite vreun angajator să scadă salariul net, în condiţiile actuale ale crizei de forţă de muncă”, susţine prim-vicepreşedintele CNIPMMR.