Proiectul de modificare a Legii dialogului social, respins de Senatul României și avizat negativ de CES a fost adoptat de Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaţilor fără să se țină seama de amendamentele propuse de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Drept urmare, CNIPMMR, solicită Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, acesta nerăspunzând nevoilor partenerilor sociali. Mai mult, niciuna dintre organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional nu susţine modificarea actualei legislaţii privind dialogul social.

Solicitări

Patronatele solicită menţinerea dreptului patronilor de a se asocia în vederea constituirii unui patronat. „Din modul cum este redactat proiectul în acest moment rezultă că doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge în situaţia absurdă în care mai multe instituţii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome deţinute în totalitate de stat, să constituie un patronat. Astfel se vor încheia contracte colective de muncă la nivel sectorial între sindicate şi patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicării tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar dacă acestea nu şi-au exprimat acordul”, susțin reprezentanții IMM-urilor.

Aceștia mai solicită eliminarea efectelor „erga omnes” ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial. Adică, unui patron care nu a participat la negociere să nu i se aplice prevederile unui contract colectiv încheiat de două organizaţii private. „Contractul este încheiat între două organizaţii private – sindicate şi patronate – şi nu poate avea efectele unei legi, care se aplică tuturor (ce se va întâmpla în cazul IMM-urilor din domeniul comerţului care au acelaşi cod CAEN cu marile lanţuri de magazine?). Totodată, trebuie subliniat faptul că această prevedere este neconstituţională deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constituţia”, spun patronatele.

CNIPMMR mai vrea eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților, precum și modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel încât aceasta să nu poată fi realizată decât de cel puţin 15 angajați din aceeaşi unitate (în actul normativ se propune cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector de activitate).

Patronatele mai solicită stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate în funcţie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apărarea intereselor specifice și eliminarea criteriului teritorial, care restrânge dreptul constituţional de asociere al patronilor pentru apărarea intereselor specifice. Altă solicitare se referă la menţinerea procentului pentru organizaţiile sindicale pentru dobândirea reprezentativităţii la nivel sectorial de 7% din totalul numărului de angajaţi, şi nu 5%, practic la jumătate faţă de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.

Eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă este altă doleanță a patronilor. „Unul din rolurile contractului colectiv de muncă este asigurarea păcii sociale, or dacă greva se poate declanşa indiferent de existenţa sau nu a unui contract colectiv de muncă, interesul partenerilor sociali pentru încheierea acestora scade foarte mult. Prin această dispoziţie se crează o confuzie totală între conflictele de interese şi cele de drepturi. Pentru nerespectarea unui contract, instanţa judecătorescă este singura în drept să stabilească întinderea nerespectării obligaţiilor şi măsurile reparatorii”, precizează reprezentanții IMM-urilor.