Patru tipuri de vaccinuri anti-Covid sunt în teste avansate. "Big farma" cu care discută Comisia Europeană

 

[eadvert]

Iată că discuția despre vaccinul anti-Covid 19 capătă mult mai multă consistență, în România și în lume, acum, după desfășurarea alegerilor prezidențiale din Statele Unite. În cursa pentru lansarea vaccinului pe piață sunt și mari companii farmaceutice din SUA. La recomandarea OMS, campania de vaccinare anti-Covid 19 se va realiza în câteva etape, „în funcție de tipul și disponibilitatea unuia sau mai multor vaccinuri”.

Într-o adresă trimisă de Ministerul Sănătății în județul Bihor, se arată că într-o primă etapă, va fi vaccinat personalul medical și auxiliar din sistemul public, dar și din cel privat. Apoi, vor fi vaccinați bugetarii – „personalul care deservește activitățile esențiale din infrastructura critică”. Urmează „personalul din unitățile medicale ale ministerelor cu rețea sanitară proprie”. După aceea, „personalul din instituțiile aflate în subordinea ministerelor de resort”. Apoi, persoanele din grupele de risc – vârstnicii de peste 65 de ani și cei cu boli cronice. Iar la final, populația generală.

Nu se va institui obligativitatea vaccinării, se arată în adresa MS, datată 10 noiembrie. „Nu se are în vedere introducerea obligativității vaccinării împotriva SARS CoV-2, participarea la campania de vaccinare urmând a fi voluntară”, se arată în adresa ministerului. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că, pentru ca un vaccin să aibă efect la nivel social, în vederea imunizării, gradul de vaccinare în societate trebuie să depășească 50%.

Comisia Europeană are contracte sau este în negocieri avansate cu Johnson & Johnson, Moderna, Pfizer (toate SUA), AstraZeneca (UK/Suedia), CureVac (Germania) și Sanofi/GSK (Franța/UK), parte din aceștia fiind pomeniți în mod repetat și de Donald Trump, în ultimele luni. Europa nu discută cu producătorii chinezi ce testează vaccinuri.

România își pregătește strategia de vaccinare voluntară a personalului din domeniul sanitar, a personalului din domeniul bugetar angrenat în gestionarea infrastructurii critice – inclusiv a conducătorilor de instituții. După aceste categorii, vor urma, în ordinea priorității, persoanele încadrate în grupele de risc (peste 65 de ani, boli cronice) și abia la urmă populația generală.

În baza experienței cu SARS și MERS…

Într-o adresă trimisă de Ministerul Sănătății către structurile din teritoriu, se oferă mai multe informații despre platformele de vaccinare anti-Covid 19.

„În momentul de față, sunt deja mai mult de 200 de candidați de vaccin în dezvoltare, cu peste 40 în studii clinice și 10 la începutul studiilor clinice de faza 3. Dezvoltarea rapidă de vaccinuri în această perioadă se bazează atât pe platformele clasice cu profil de siguranță și eficacitate cunoscut din vasta experiență în lupta cu alte maladii virale și bacteriene, cât și pe platforme ce, deși încă neutilizate până acum pe oameni, permit elaborarea și producția mult mai rapidă a candidaților vaccinali”, se arată în documentul ministerului. Acesta arată că deși experiența anterioară cu SARS și MERS a permis „acumularea unei cantități mari de informații legate de biologia coronavirusurilor și de răspunsul imun la acestea, totuși, în momentul de față, încă nu sunt cunoscuți parametrii imuni corelați cu protecția în cazul SARS CoV-2, așa că majoritatea studiilor urmăresc dezvoltarea unui răspuns imun cât mai vast”.

Tipuri de vaccinuri și producători

Sunt patru platforme majore de dezvoltare a vaccinurilor, în funcție de metoda aleasă:

1. Virus întreg atenuat sau inactivat (marea majoritate a vaccinurilor umane utilizate până acum). În prezent există trei vaccinuri bazate pe SARS Cov-2 inactivate, aflate în faza 3 de dezvoltare clinică, de la producători din China, dar cu care Comisia Europeană nu este în negocieri avansate pentru obținerea vaccinurilor.

2. Vaccinuri subunitare – tip de vaccin utilizat pentru vaccinuri precum cel gripal, anti-HPV, anti-hepatita B. Dezavantajul constă în întârzierea optimizării sale în faze inițiale de testare, dar o dată puse la punct aceste probleme, se poate realiza o producție la scală largă. Comisia Europeană a încheiat un contract cu Sanofi/GSK, aflat în stadiu clinic de faza 1/2.

3. Vectori virali non-replicativi – diverse virusuri (adenovirusuri, virus rujeolis etc.) modificate în așa fel încât să nu se poată reproduce în organismul uman în care sunt introduse gene pentru antigenul urmărit. Comisia Europeană a încheiat un contract cu Johnson & Johnson pentru un vaccin bazat pe adenovirus 26 deficient în replicare, codificând proteina Spike întreagă a SARS CoV-2. Comisia a încheiat un contract cu AstraZeneca pentru furnizarea a 300 de milioane de doze din vaccinul lor bazat pe adenovirus de cimpanzeu, deficient în replicare, codificând proteina Spike. Ambele vaccinuri sunt în studii clinice faza 3.

4. Vaccinuri bazate pe ARN-mesager – platforma permite dezvoltarea foarte rapidă a candidaților vaccinali (ARNm este produs prin metode sintetice), dar nu a generat până acum niciun vaccin aprobat pentru uz uman. Comisia Europeană se află în negocieri avansate cu CureVac, BioNTech/Pfizer și Moderna, primul fiind în studii clinice faza 2, iar ultimele două în studii clinice faza 3, se arată în documentul intrat în posesia JURNAL BIHOREAN & BIHON.