Organizatorii, Asociaţia de Teatru Experimental Clandestin şi Centrul de Cercetare şi Experimentare Artistică, au dat mai întâi viaţă unei clădiri de mult timp neutilizată, cea aparţinând Telekom Romania, din str. Aurel Lazăr nr. 15. Împreună cu voluntari, au transformat curtea şi etajul întâi într-un spaţiu al artei, timp de patru zile, de joi şi până duminică, găzduind cea de a şasea ediţie a festivalului de artă contemporană „Gala Traficantului de Cultură International” (GTIC).

Arta nu mai este de mult apanajul muzeelor şi galeriilor de artă. O întâlnim în stradă, în spaţii neconvenţionale. Lucru de care mulţi încă nu sunt conştienţi, motiv pentru care unii meşteri populari sau artişti au renunţat la participarea în cadrul galei. Dar tocmai acesta este scopul şi mesajul, de a aduce arta mai aproape de oameni, de a putea fi admirată de oricine, de a fi la îndemâna oricui.

În cadrul Galeriei de Artă a festivalului au fost expuse lucrări ale unor artişti deja cunoscuţi, dar şi a unor artişti debutanţi, studenţi sau absolvenţi ai Facultăţii de Arte, sau a unor oameni cu meserii care nu au nimic de a face cu arta, dar care îşi pun cu pasiune talentul pe pânză ori hârtie, expunând cu curaj primele lor lucrări în public.

Am admirat tablourile lui Alice Condurache sau Claudia Elena Peter, colierele cunoscutei creatoare de bijuterii Ana Zaporojan, sculpturile lui Dan Daniel, tablourile Teodorei Gherdan, grafica semnată de Arthemis Hapa sau Cătălin Cârja, picturile Letiţiei Apostol, grafica Deliei Tirla, fotografiile lui Darius Iova şi grafica Vanesei Andor. Inedite au fost discurile de vinil în decupaje artistice realizate de Vinilistic. Au expus tablouri şi: Laura Ungur, Alexandru Ciobotariu, Muranyi Matza Terez, Harris Wallmen, Olimpia Gondor, Aniko Angyal Asloviciu, completând camera de proiecţii pernele decorative ale Iuliei Mago.

Au expus apoi pasionatele de artă: Daria Gabor, elevă în clasa a XI-a la Colegiul „Emanuil Gojdu” care a intrat în festival cu o mulţime de lucrări de mici şi mari dimensiuni, Anita Kovacs – manager, Florentina Gal – asistent manager, Sandra Borta – codificare, Amelia Pal – claim coordinator, Cristina Butuşină – farmacist, Anca Buie – contabil-şef, Florica Bătrân şi copiii: Xenia Ungur – 5 ani, Ştefan Balogh – 9 ani, George Ungur – 6 ani, Antonia Şandru – 6 ani.

„Zâna Cânepii”

Vineri a atras o mulţime de curioşi atelierul de confecționat păpuși din textile „Zâna cânepii”, susținut de dna Leontina Prodan, președinta asociației A.C.T.I.S., din Timişoara. Leontina Prodan este creatoare de modă şi meşter popular, originară din Gâlgău Almaşului.

Celor curioşi le-a povestit cum cânepa este o plantă-minune, printre primele plante cultivate de pe pământ, care se foloseşte de la rădăcină şi până la seminţe, fiind materie primă pentru foarte multe domenii: alimentaţie, construcţii, farmacie, medicină, industria textilă.

Oriunde merge explică tuturor ce importantă este cânepa şi cum din cauza confuziei care se face, este confundată cu canabisul. Pentru că există două soiuri de cânepă, Cannabis sativa, cânepa textilă, care a fost cultivată în gospodăriile românilor încă din vechime, şi Cannabis indica, planta care are proprietăţi narcotice.

„Eu cultiv acasă, în grădină, atât cât să îmi fac de lucru cu autorităţile, şi ele cu mine. Cânepa împrăştie insectele, detoxifică pământul, ozonizează aerul. Starea de sănătate a ţării noastre este afectată de absenţa culturii cânepii. Dar cine să vadă asta? Doctorii nici măcar nu învaţă despre plante. De exemplu, fibra de cânepă este antibacteriană.

Dacă zece ani foloseşti un prosop de cânepă la bucătărie, îl verifici şi nu are bacterii. Noi din păcate am distrus toată creaţia şi ştiinţa românească a anilor 70- 90. Se cultiva cânepă în fiecare gospodărie. A fost o întâlnire la Mangalia pe vremea lui Ceauşescu, când s-a hotărât să trecem pe sistem industrial şi s-au făcut combinatele mari integrate. Au fost 52 de unităţi: filaturi, topitorii, ţesătorii. Numai noi şi japonezii aveam cea mai performantă tehnologie. Acum nu mai avem nicio fabrică!”, spune cu tristeţe Leontina Prodan. În cadrul atelierului, i-a învăţat pe copii cum să îşi facă păpuşi din cânepă.

„România de mână”

De altfel, Leontina Prodan a avut un stand expus în curte în cadrul primei ediţii a festivalului de meşteşug românesc, „România de Mână”. Alături de ea au mai expus: Sitar Cornel – obiecte din ceramică, Bodescu Cornelia – costume populare, mărgele şi zgărdane, Szilagyi Ilona – împletituri din papură şi Togorean Silvia – casete din lemn pictate, pandantive şi brăţări.

Vineri, IntegralEdu a susţinut workshop-ul „Programe de studiu în domeniile creative la nivel internațional”, legat de programele de studiu în domeniile creative la nivel internaţional, despre cum se fac internship-urile în străinătate, despre cerinţe de admitere, costuri şi posibilităţi de finanţare pentru licenţă şi master. Tot atunci a avut loc şi atelier filosofic: “Ce vârstă am?”, organizat de Asociația Culturală Noua Acropolă şi susţinut de Andreea Neacșu.

În fiecare zi, în cadrul Cinema Club Moştenirea au avut loc proiecţii de filme, prezentate de directorul artistic al festivalului, Sebastian Bărbălan. S-au vizionat filmele: „De ce trag clopotele, Mitică”, „Undeva la Palilula”, „Dacii”, „Pădurea spânzuraților”, „Marți, după Crăciun”, „Mihail, cîine de circ”, „Sarea în bucate”, „Amintiri din epoca de aur” I și II şi „Pădureanca”.

Pe lângă filmele pentru copii şi atelierul de păpuşi, copiii au mai avut parte de picturi pe faţă, baloane şi jocuri oferite de Prietenii Veseliei.

Concerte

În cadrul festivalului au avut loc şi două concerte. Dacă vineri a cântat formaţia orădeană Baby Elvis, sâmbătă seara a fost rândul grupului Trei Parale din Bucureşti, care apare şi în premiatul film „Aferim”. Şi-au purtat auditoriul într-o călătorie sonoră în România de acum 100 de ani.

De-a lungul a 100 de minute, am traversat muzical România unită de la Nistru până aproape de Tisa și din Maramureș până la Dunăre, ghidaţi de explicaţiile lui Florin Iordan, cercetător la Muzeul Național al Țăranului Român, interpret și coordonator al grupului. S-a cântat la cobză, fluiere, ţieră, caval, drâmbă, dobă, vioară şi gordună.

Alături de Florin Iordan, din formaţia Trei Parale mai fac parte Daniel Pop, Mihai Balabaş şi Beatrice Iordan. Am ascultat doine, balade, cântece pastorale și melodii de joc, culese de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Bela Bertok Dimitrie Vulpian şi chiar de către cercetătorul Florin Iordan.

Duminică seara s-au încheiat patru zile pline de evenimente. Având ca temă un îndemn la reflecţie – De ce România e ţara mea, ediţia din acest an a Galei Traficantului de Cultură a celebrat Centenarul. La final de festival am simţit că România e ţara mea pentru că mă regăsesc în aceşti oameni talentaţi, în frumoasele tradiţii, în muzica minunată şi adevărată, în tineri frumoşi care încă mai crează şi mai speră. Îi vom vedea, cu siguranţă, şi la a şaptea ediţie.