Penitenciarul Oradea, apreciat de deputaţi

De curând, deputaţii s-au apucat să controleze toate cele 45 de penitenciare din ţară, mai exact condiţiile în care stau persoanele privative de libertate.

„Spre surprinderea” lor, în multe unităţi de detenţie vizitate au „descoperit” că banii statului nu au fost tocmai bine drămuiţi, că multe puşcării sunt supraaglomerate, în altele, chiar sărace nu e nici curăţenie. E vorba despre puşcăriile de la Bistrița, Satu Mare și Baia Mare.

Incomparabil, la Oradea

Ajunşi la Oradea, au descoperit că deşi clădirea din buricul târgului ce adăposteşte Penitenciarul de Maximă Siguranţă e veche de 150 de ani, ordinea e la ea acasă, iar managementul e unul de calitate, Atât de impresionaţi au rămas încât au declarat public că le-a plăcut şi mâncarea de la Penitenciarul Oradea. “Penitenciarul din Oradea nu stă rău. Arată bine, am văzut curăţenie am văzut preocupare mare din partea administraţiei penitenciarului. Am gustat şi din hrană şi vă mărturisesc că aş putea mânca cu drag”, susţine Ioan Hulea, membru al comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

De la reclamaţii

Coincidenţă sau nu, controalele recente survin  declaraţiilor făcute de unii politicieni ajunşi recent în penitenciarele din ţară şi care reclamau mizeria ce domneşte în unele unităţi de detenţie.

La acestea se adaugă şi nenumăratele sesizări primite de la deținuții care s-au plâns de condiţiile din penitenciare. “Am luat această decizie la sfârşitul anului 2014 de a verifica petiţiile şi soluţionarea acestor petiţii. Am hotărât că este foarte important să vedem sesizările făcute prin media vizavi de condiţiile de detenţie”, declara zilele trecute mediei televizate Nuţu Fonta, membru al comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Concluziile vizitatorilor sunt unanime: trebuie investit şi chibzuit mai bine banii în puşcării. „Toate penitenciarele pe care le-am văzut se confruntă pe de o parte cu o subfinanţare şi asta se vede în modul în care bugetul este cheltuit. Circa 80 la sută din bugetul fiecărui penitenciar merge pe cheltuieli de personal, doar 20 la sută merg pe cheltuieli materiale”, a observat deputatul Florin Cristian Tătaru.

Al nostru

Penitenciarul Oradea cunoaşte de câţiva ani buni o creştere a calităţii serviciilor oferite aici. Managementul aplicat de şeful unităţii de detenţie s-a văzut an de an, atât prin folosirea banului de investiţii, reparaţii, pe scurt pentru confortul deţinuţilor cât şi pentru oferirea unui sistem educaţional tot mai vizibil în spaţiul public, cu scopul de reducere a recidivei şi integrării în societatea civilă în perioada postdetenţie  a persoanelor privative de libertate.

Penitenciarul Oradea funcţioneză pe actualul amplasament începând din anul 1865 având azi în custodie deținuți domiciliați în judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj. Unitatea este profilată pe custodia deţinuţilor clasificaţi în regim de maximă siguranţă, regim închis, regim deschis – activităţi productive, precum şi arestaţi preventiv, aceştia fiind repartizaţi pe 5 secţii de deţinere.

Un document de planificare a direcţiilor de acţiune a fost aplicat în cadrul „Strategiei sistemului administraţiei penitenciare pe perioada 2013 – 2016” cu scopul garantării respectării demnităţii umane şi a folosirii mijloacelor disponibile pentru asigurarea intervenţiei recuperative.  S-au derulat de atunci încoace nenumărate programe de recuperare.

Deţinuţii sunt încurajaţi să participe la activităţi sportive, artistice, sunt cuprinşi în sistemul educaţional şi încurajaţi să lucreze oferindu-li-se şi condiţii. Rezultatele se văd, mulţi puşcăriaşi alegând să înveţe să picteze sau să conceapă manual diverse obiecte ori să se specializeze în unele domenii de activitate pregătindu-se pentru viaţa postdetenţie.

Penitenciarul în cifre

Anul trecut, Penitenciarul Oradea a oferit mână de lucru la diverse firme reuşind astfel să aducă bani în plus în instituţie şi deţinuţilor.

– au fost încheiate 28 contracte cu 19 beneficiari

– pentru prestări servicii muncă cu plată, au fost încheiate 15 contracte dintre care 3 în interiorul locului de deținere pentru 170 deținuți şi 12 în exteriorul locului de deținere  pentru 165 deținuți.

– pentru munca în regim de voluntariat conform Ordinului Ministrului Justiţiei nr.420/C/22.02.2011, au fost încheiate 13 contracte de voluntariat, pentru un efectiv de 137 deținuți.

– în 2014 au fost cuprinse la muncă, în medie, 241 persoane private de libertate din care 110 la muncă cu plată (53 persoanela puncte de lucru in exteriorul locului de deținere şi 57la  puncte de lucru in interiorul locului de detinere), 9 persoane la muncă în regim de voluntariat în exteriorul locului de deţinere şi122 persoane la muncă în interesul locului de deţinere (6 la Gospodăria Agrozootehnică, 85 la deservire, 1 la alte activităţi şi 30 în serviciul de planton pe timpul nopţii la camerele de deţinere),

– concluzie: 42,28% din efectivul mediu de 570 persoane private de libertate, au realizat o creştere de 17% faţă de anul 2013.

– realizările obţinute din prestările de  servicii cu deținuții în anul 2014 sunt de   1.403.783,72  lei, ceea ce reprezintă o creştere de 59,26% faţă de anul 2013.