Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria a prezentat în premieră pe scena orădeană celebra dramă „Năpasta” scrisă de Caragiale în 1890, o piesă care i-a adus multe bătăi de cap lui Nenea Iancu. Acuzat de Caion de plagiat, Caragiale caută în arhive descoperind că autorul ungur pe care l-ar fi copiat era inexistent. Un moment crucial în viaţa lui Caragiale, care duce la un proces pentru defăimare, şi în final decizia dramaturgului de a pleca din ţară.

Povestea tragică din piesă este una actuală, lumea de acum este plină de astfel de năpaste. Crime, femei agresate, nebuni, îndrăgostiţi naivi, răzbunări… Denisa Vlad, care şi-a asumat spectacolul în calitate de regizor, reuşeşte să dea firescul textului de secol IX. Fascinaţia de a afla despre astfel de tragedii, poveşti morbide, nevoia de a hrăni curiozitatea pentru nenorociri se mută din ecrane în sala de teatru, aşa încât, misiunea unei puneri în scenă a dramei lui Caragiale dă puterea Denisei de a explora atât profunzimea firii umane în personajele complexe caragialiene cât şi de a specula plăcerea privitorului de a intra în intimitatea unei poveşti de viaţă.

Foto: Defoto

Încă din primele momente publicul este invitat în tinda casei Ancăi, de cum intră în sală. Anda Tămăşanu surprinde foarte bine zbuciumul femeii care a avut puterea să rabde timp de nouă ani chinul unei căsnicii alături de cel pe care îl bănuieşte că i-ar fi omorât soţul. Nouă ani în care i-a studiat mişcările, reacţiile, doar pentru a aştepta momentul potrivit, în timp ce gândul îi e doar la Dumitru, omul care i-a fost drag şi de care nu a avut parte. Şi când se iveşte ocazia, se răzbună. „Pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă!”

Sorin Ionescu este încrâncenatul Dragomir, pe care vina îl macină atât de tare încât nu se poate bucura de femeia pe care şi-a dorit-o, ci o terorizeaza psihic readucând mereu între ei amintirea soţului ucis. În schimb, numără atent anii, așteaptând prescripția faptei.

Foto: Defoto

Naiv îndrăgostit, Gheorghe este gata să facă orice pentru femeia pe care o iubeşte. David Constantinescu joacă ingenuu un amorezat care aşteaptă în fiecare clipă confirmarea reciprocităţii, stând în umbra lui Dragomir cu speranţa că într-o zi îi va elibera locul. „Anco, mă iubeşti?” întreabă obsesiv tânărul învăţător.

Petre Ghimbăşan se transpune minunat în rolul pădurarului Ion, care în mintea lui tulburată de atâtea bătăi ştie că mai are de ispăşit 11 ani de ocnă pentru o crimă pe care şi-a însuţit-o doar pentru că s-au găsit asupra lui tutunul, amnarul şi luleaua lui Dumitru. Este nebunul simpatic cu frică de Dracu’ – răul din om, nebunul căruia nu îi poţi refuza un blid de mâncare şi o cană de băutură. Bogdaproste!

Foto: Defoto

George Dometi apare episodic, la final, în rolul poliţistului.

Scenografa Oana Cernea conectează privitorul la imaginea satului de munte, unde lemnul este simbolul puternic al vieţii, al naturii, iar muzica spectacolului, creată de Ionuţ Chiş, aduce repetat cântecul viorii care amplifică emoţiile şi îţi rămâne în urechi şi după ce ai ieşit din sală.

„Năpasta” se alătură în această stagiune spectacolului „D-ale carnavalului”, marcând 70 de ani de la prima premieră a trupei românești permanente la Oradea, în 1955, tot cu un spectacol de Caragiale, „O scrisoare pierdută”. De asemenea, reafirmă misiunea teatrului orădean de a promova valorile culturale românești și de a susține programele educaționale.

Următoarea reprezentaţie a spectacolului „Năpasta” va fi miercuri, 19 noiembrie, ora 19:00. Biletele se găsesc pe platforma poftimcultură.ro sau la caseria teatrului.

Foto: Defoto