Petiția online intitulată „Pe noi nu ne reprezintă Visarta” a fost semnată până acum de peste 1.000 de artiști vizuali, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) sau care își desfășoară activitatea independent. Petiţia aduce la cunoștința ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, faptul că societatea privată de gestiune colectivă a drepturilor artiștilor vizuali Visarta nu mai reprezintă interesul artiștilor, ci interesul propriu, deloc cultural, exclusiv financiar, al organelor de conducere ale acesteia.

Vioara Bara, preşedinta Filialei Oradea a UAP, editează un articol pe această temă în cronicaromană.net, în care subliniază faptul că petiţia a fost semnată atât de maeștri consacrați în România de-a lungul ultimelor decenii, dar și de tineri ai noilor generații, deveniți cunoscuți în strănăitate, unii dintre ei tranzacționați în piața internațională de artă.

Printre semnatari se numără artişti importanţi precum Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Dan Perjovschi, sau tineri artişti internaționali ca Mircea Cantor, Ciprian Mureșan, Mircea Suciu ori Roman Tolici. Iniţiativa artiştilor plastici este susţinută şi de prieteni ai artelor cum sunt: Horaţiu Mălăele, Marius Manole sau Toma Cuzin.

În articolul său, Vioara Bara subliniază faptul că organizațiile teritoriale ale UAP consideră că metodologia propusă de societatea Visarta și ideea remunerației forfetare, pe număr de lucrări, aduce nenumărate prejudicii artistului și beneficii doar societății private de gestiune colectivă, ca urmare a reținerii unui procent de 15% „pentru administrarea drepturilor artistului” din fiecare operă de artă expusă în România.

„Efectul final și real în aceste cazuri va fi doar cel de a restrânge dreptul la muncă și liberă reprezentare a noastră, a artiștilor. (…) Subliniem, încă o dată, că o colectare a drepturilor lor de autor nu ar trebui să se desfășoare în mod obligatoriu prin Visarta (sau oricare alt organism de gestiune colectivă), așa cum propune metodologia realizată și prezentată de Visarta, promovată prin cele două decizii ORDA. Dorim să avem libertarea de a ne colecta singuri drepturile de autor (ori de a nu le colecta, dacă așa decidem). De asemenea, după ce murim, dorim ca moștenitorii noștri să aibă libertarea de a decide dacă vor să colecteze aceste drepturi singuri sau dacă apelează, în schimbul comisionului, la Visarta”, scrie Vioara Bara.

„Pretențiile celor de la Visarta sunt aberante! Visarta nu ne reprezintă pe noi, membrii UAPR”, scrie într-un comentariu artista Maria Bologa.

[eadvert]

„Pentru ca vocea si imaginatia omului creator din orice ramură artistică si a omului de cultură ar trebui să fie cea mai importantă în orice vremuri, iar capitalizarea prin acest mod e un act Distructiv nu Constructiv, cu potențial de…muțire. Mergeți si capitaliza-ți-vă propria familie!!!” scrie şi pictorul orădean Ovidiu Gui.

„Consider că inițiativa VISARTA este o tentativă perversă de dictatură și monopol financiar discreționar”, punctează prof. univ. dr. Dorel Găină.

Într-un alt comentariu, Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș, conf. univ. dr. al Facultății de Arte Vizuale Oradea, argumentează: „Semnez pentru că consider că cei de la VISARTA sunt doar niște oportuniști care doresc să se îmbogățească pe baza dreptului de autor al artiștilor, care fac un efort supranatural să supraviețuiească, încălcând flagrant Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Această lege specifică clar că doar autorul operei de artă decide în ce condiții își administrează dreptul de autor și cui oferă privilegiul de a-și administra dreptul de autor.

Consider că această decizie este împotriva intereselor artiștilor și căpușează mediul cultural românesc, care și așa funcționează defectuos, datorită resurselor materiale limitate. Mentionez că artiștii din domeniul artelor vizuale, grupul profesional din care fac parte, cheltuiesc foarte mult timp și foarte multe resurse materiale, financiare, pentru a realiza lucrări de artă și pentru a le expune. Din această perspectivă, nu este corect ca o organizație privată ca VISARTA să își atribuie prin astfel de derapaje legale administrarea dreptului de autor, fără ca artiștii să fie de acord cu cedarea dreptului de autor către VISARTA în baza unui contract individual, așa cum prevede legea sus menționată”.

Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș nu este însă de acord cu Punctul 3 din declarație, respectiv Nu dorim taxarea expoziţiilor („în favoarea noastră”), acest aspect „trebuind negociat de către instituția care organizează expoziția, în baza unui contract individual cu fiecare autor în parte, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe”.

„Nu doresc comisionarea obligatorie de către Visarta”, scrie şi artista Stela Vesa, într-un comentariu la semnarea petiţiei. Preşedinta filialei Oradea a UAP, Vioara Bara, precizează că numărul artiștilor semnatari ai petiției de dezicere de tacticile și monopolul încercat de Visarta este deja mai mare decât numărul de membri ai Visarta, care are 600 de membri, dintre care, scrie Vioara Bara, mai bine de 200 sunt decedați.

Fără abuzuri şi interpretări

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat marţi, 15 decembrie, crearea grupului de lucru pentru modificarea şi completarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, ministrul afirmând în acest cadru că trebuie găsite soluţii de corectare a legislaţiei, pentru a nu mai lăsa loc abuzurilor sau interpretărilor.

„Anul 2020 ne-a arătat mult mai clar vulnerabilităţile legislaţiei privind drepturile de autor. De aceea, pe lângă faptul că avem obligaţia de a transpune normele europene în legislaţia naţională, trebuie să găsim şi alte soluţii pentru corectarea legislaţiei, astfel încât să nu mai lăsăm loc abuzurilor sau interpretărilor. Aici mă refer la cele semnalate de curând, privind propunerea unui organism de gestiune colectivă a unei metodologii în baza Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, faţă de care există mai multe nemulţumiri în sectorul artelor plastice. În plus, dorim ca această lege să stabilească bazele statutului artistului şi ale statutului lucrătorului cultural”, a declarat Bogdan Gheorghiu, potrivit comunicatului Ministerului Culturii.