133 de persoane din Oradea și județul Bihor sunt infectate cu HIV. Dintre acestea, 94 sunt sub tratament, spune dr. Andrei Csep, șeful Secției de Boli Infecțioase II din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Potrivit acestuia, majoritatea pacienților diagnosticați cu HIV sunt din Oradea. Există însă cazuri și în Marghita, Beiuș, Salonta etc.

„Nu toți pacienții beneficiază de tratament antiretroviral (ARV). Cam 94 dintre aceștia vin lunar să-și ridice tratamentul antiviral. Restul, fie că nu au nevoie, fie că nu vor să și-l ia. Cei mai mulți pacienți sunt de sex masculin. Aceasta probabil și datorită transmisei virusului prin contact sexual între persoanele de același sex”, este de părere medicul orădean.

[eadvert]

Servicii specifice

Detectarea precoce a infecției este cea mai bună metodă de control a răspândirii virusului în comunitate – mai spune șeful de la Boli Infecțioase.

Pacienții cu infecție HIV din județul Bihor au posibilitatea de a beneficia de servicii medicale specifice în cadrul Spitalului Județean din Oradea.

Concret, aceștia se pot adresa compartimentului HIV/SIDA din cadrul Secției Boli Infecțioase II, pentru monitorizarea evoluției bolii, investigații paraclinice și eliberarea medicației ARV.

„Pentru a accesa servicii medicale specifice, pacientul HIV este programat lunar, la o dată stabilită de comun acord. Programarea trebuie confirmată telefonic la 0770.104.252, cu o zi înainte de prezentare. Programările se pot face de luni până vineri, în intervalul orar 9:00-12:00”, a anunțat conducerea Spitalului Județean din Oradea.

Pacientul se va prezenta la Camera 1 din cadrul Secției Boli Infecțioase II, unde va fi consultat de medicul curant (dr. Andrei Csep, medic primar boli infecțioase, și de dr. Iulian Zaporojan – medic primar boli infecțioase, coordonatorul programului național HIV/SIDA pe județul Bihor).

Ulterior, pacientului i se vor recolta probe biologice și i se va întocmi documentația necesară.

„Medicația ARV va fi eliberatăpacientului conform procedurilor elaborate de către farmacia Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor”, mai precizează conducerea Spitalului Județean.

Medicii anunță că testarea HIV este anonimă, cu garantarea confidențialității și a consilierii pre și post-test.

„Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul și datele personale sunt confidențiale. Aceste informații pot fi furnizate doar cu consimțământul explicit al pacientului”, explică dr. Csep.

Două teste

În județul Bihor nu există campanii de prevenire a îmbolnăvirii cu HIV/SIDA. Persoanele infectate vin deseori direct de la Centrul Regional Cluj cu diagnosticul confirmat. Ori, mai precizează dr. Andrei Csep, persoanele suspecte sunt trimise de către Compartimentul HIV/SIDA din cadrul Secției de Boli Infecțioase din Oradea să-și facă serologia pentru infecția HIV și vin cu rezultatul pozitiv.

„Se fac două teste: unul este testul Elisa. Dacă este pozitiv, trebuie confirmare prin metoda Western blot. Nu se pune diagnostic pozitiv doar pe un test pozitiv de tip Elisa. El trebuie întotdeauna confirmat prin test Western Blot, pentru că poate fi rezultat fals pozitiv. Au fost și câteva cazuri de rezultate pozitive, iar la testul Western blot s-a infirmat infecția cu virusul imuno deficienței umane”, își amintește dr. Andrei Csep.

Dr. Csep recunoaște că anunțarea diagnosticului de către medic este o misiune extrem de grea.

Impact psihologic și social

Aspectele psihologice și sociale ale infecției cu HIV au fost recunoscute încă de la identificarea acesteia ca boală infecțioasă transmisibilă sexual. Persoanele purtătoare de HIV se confruntă cu ostracizarea socială și culturală.

Psihologul Monica Rotar spune că aceste persoane au mare nevoie de sprijinul comunității și al familiei pentru a accepta și a face față afecțiunii, cu atât mai mult cu cât purtătorii de HIV sunt adesea marginalizați ori abuzați emoțional și psihologic de cei din jur.

Cum nicio comunitate și nicio țară nu este complet imună acestei infecții, în locul izolării persoanelor infectate, zice psihologul Monica Rotar, „ar fi necesară educarea populației, mai ales a tinerilor, care prezintă risc crescut pentru anumite comportamente, dar și rezolvarea problemelor emoționale.

„Din punctul meu de vedere, aceste persoane cu componente autodistructive (sex neprotejat, parteneri multipli etc. ) ascund trăiri emoționale complexe și caută compensarea acestora prin acest gen de acțiuni. Realitatea se complică în momentul adăugării acestui diagnostic, ceea ce conduce la o și mai mare recomandare spre cabinetul psihoterapeutului. Clar este nevoie de dezvoltarea inteligenței emoționale pentru populația generală, adulți și copii în egală măsură, pentru a învăța cum să gestioneze emoții și situații, dar și pentru a preveni nevoia de a recurge la acele soluții disfuncționale pe termen lung”, a declarat psihologul Monica Rotar.

„Distrus psihic”

Un bărbat diagnosticat cu HIV a spus că starea sa psihică s-a alterat profund când a aflat că este infectat cu HIV, fiind marcată de un sentiment puternic de culpabilitate. Acesta a mai afirmat că nicio altă afecțiune nu a fost însoțită de un sentiment atât de puternic de rușine, vină, teama de a fi judecat și respins de cei din jur.

„În urmă cu un an am făcut greșeala vieții mele. Pe baza consumului de alcool, am acceptat să întrețin relații sexuale neprotejate cu o prostituată. Am fost la medic și am primit diagnosticul pe care nu mi-am dorit niciodată să-l aud. Din acel moment, sunt distrus psihic, nu mai sunt în stare de absolut nimic. Ce pot să îi îndemn pe cei care vor citi textul dumneavoastră este să nu facă greșeala pe care am făcut-o eu, pentru că îi va distruge psihic ori pur și simplu le va distruge viața dacă vor fi infectați. Eu nu obișnuiesc să consum alcool și cu atât mai puțin să am relații cu prostituate sau chiar relații pasagere. O alegere proastă, o beție de o noapte, pot să-ți întoarcă lumea cu susul în jos”, a dezvăluit bărbatul.