Karikó Katalin & Drew Weissman says:

În urmă cu mai bine de 30 de ani, cercetătoarea americană de origine maghiară Karikó Katalin dezvolta o tehnică privită cu indiferenţă de lumea ştiinţifică: aceea a ARN-ului mesager. Astăzi, tehnica stă la baza vaccinurilor care ne oferă şansa de a pune capăt pandemiei de COVID-19 şi de a reveni la o viaţă normală. Dintr-o duzină de vaccinuri anti-COVID a căror dezvoltare a fost finalizată sau se află în faze avansate ale studiilor clinice, cel puţin trei – cele de la Pfizer-BioNTech (SUA-Germania), Moderna (SUA) şi Curevac (Germania) – au la bază o tehnologie considerată astăzi ca fiind inovativă: aceea a ARN-ului mesager (ARNm).

Cercetătoarea care a refuzat să renunţe Chiar dacă vaccinurile pe bază de ARNm se vor dovedi până la urmă eficiente şi sigure, aşa cum par în acest moment, drumul lor a fost unul lung, care a început în urmă cu mai bine de 30 de ani. Şi a început cu o cercetătoare americană, de origine maghiară, Katalin Karikó, pentru care anii 1990 au însemnat un lung şir de respingeri vizavi de munca sa. Biochimista, născută în 1955, încerca să valorifice puterea ARNm-ului de a combate bolile, iar strădania ei nu se bucura de prea mare succes. Cercetătoarea nu era foarte cunoscută, iar cererile ei de finanţare au fost considerate exagerate nu doar pentru subvenţia guvernamentală, dar şi pentru finanţarea din partea companiilor farmaceutice, plus că nu se bucura de prea mult sprijin nici din partea colegilor.

Şi, pe măsură ce timpul trecea, au început să apară şi rezultatele acelor experimente mai bune. După un deceniu de experimente şi de erori înregistrate, Karikó şi colaboratorul său de lungă durată de la Universitatea Pennsylvania, Drew Weissman, un imunolog cu diplomă medicală şi doctorat obţinute la Universitatea din Boston, au descoperit un remediu pentru „călcâiul lui Ahile“ în povestea ARNm-ului. Punctul nevralgic îl reprezenta – aşa cum punctau contestatarii lui Karikó – că injectarea de ARN sintetic în organism declanşează un răspuns imun supărător, fiind identificat de acesta ca un duşman împotriva căruia trebuie declanşat războiul. Soluţia găsită de Karikó şi Weissman a fost echivalentul biologic al schimbării unei anvelope, adică au creat un ARNm hibrid, capabil să se strecoare în celule fără a alerta sistemul de apărare al corpului. „Aceasta a fost o descoperire-cheie. Karikó şi Weissman şi-au dat seama că, dacă incorporează nucleozide modificate în ARNm poţi atinge două ţinte dintr-o singură lovitură“, consideră Norbert Pardi, profesor asociat de medicină la Universitatea din Pennsylvania şi unul dintre colaboratori. Această descoperire, publicată în revistele ştiinţifice de specialitate începând cu 2005, a circulat mai întâi sub radar, a afirmat Weissman, dar a oferit „iertarea“ cercetătorilor ARNm care-şi păstraseră credinţa de-a lungul anilor în care tehnologia s-a dovedit a fi neputincioasă. Şi a fost trăgaciul care a lansat glonţul în cursa pentru obţinerea serului anti-COVID. „Ar merita Nobelul pentru chimie“

https://adevarul.ro/sanatate/medicina/ratusca-cea-urata-povestea-vaccinului-leaga-sperantele-omenirii-1_5fda389b5163ec4271fc299a/index.html