Ca urmare, în Ciur Izbuc se găsesc cele mai vechi urma plantare din Europa.
„Recent, custodele Viorel Lascu mi-a înaintat o listă cu cinci peşteri propuse să intre în Categoria A sau B ca şi monumente istorice, la fel cum am procedat şi cu Peştera Coliboaia în care s-au găsit desene rupestre. În ce priveşte Peştera Ciur Izbuc, apreciez că sunt deja suficiente argumente pentru a fi introdusă în Categoria A, de importanţă naţională”, ne-a declarat duminicăLucian Silaghi, directorul Direcţiei de Cultură Bihor.
Urmele umane păstrate în solul din Peştera Ciur Izbuc au fost datate cu carbon la 36.500 de ani.
Pe raza comunei bihorene Roşia se află peştera Ciur-Izbuc, devenită ţintă a numeroase articole de presă după publicarea unui studiu româno-american, pe 7 iulie, în American Journal of Physical Anthropology.
Practic, deşi se ştia de multă vreme că în peştera Ciur Izbuc s-au păstrat urme plantare (de paşi umani) multi-milenare, doar recent s-a stabilit cu metode ştiinţifice vechimea acestora.
Astfel, circa 400 de urme plantare ale omului preistoric s-au descoperit, încă din anul 1965, în această peşteră din Munţii Piatra Craiului în 1965. Iniţial, cercetatorii le-au atribuit unui bărbat, unei femei şi unui copil care ar fi trăit în urmă cu 10.000 – 15.000 de ani.
Au datat oase de urs
Însă datarea cu carbon realizată recent asupra a două oase de urşi de peşteră, gasite la mica distanta sub urmele de pasi, indică faptul că Homo Sapiens a lasat aceste amprente în urma cu circa 36.500 de ani, sustine antropologul David Webb de la Kutztown University din Pennsylvania si colegii săi români: Marius Robu, Oana Moldovan, Silviu Constantin, Bogdan Tomus şi Ionel Neag.
Analizele celor 51 de urme care s-au păstrat intacte – restul fiind distruse de turişti şi exploratori – indică faptul că au fost făcute de 6-7 persoane, inclusiv un copil, care au pătruns în peşteră după ce podeaua acesteia fusese acoperită cu noroi nisipos în urma unei inundatii, se mai arată în studiul din American Journal of Physical Anthropology.
Fără protecţie arheologică
Potrivit repezentanţilor Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor – CAPDD Bihor, custode al sitului «Defileul Crişului Repede – Munţii Pădurea Craiului» şi al unei serii de peşteri din acest sit, Ciur Izbuc nu se bucură momentan de protecţie arheologică.
„Şi Peştera Ciur Izbuc e în custodia CAPDD Bihor iar ştirea privind datarea urmelor străvechi găsite în ea nu poate decât să ne bucure. Dat fiind că, până acum, peştera nu a beneficiat de protecţie arheologică, în lumina noilor informaţii vom discuta cu directorul Lucian Silaghi de la Direcţia Judeţeană de Cultură Bihor despre procedura de clasificare a Peşterii Ciur Izbuc ca şi peşteră de Categoria A. Deocamdată, doar intrarea peşterii e asigurată cu un grilaj montat în cadrul unui proiect de protejare a speciilor de lilieci cavernicoli”, ne-a explicat, duminică, Viorel Lascu, din partea CAPDD Bihor.
Paşi mai vechi doar în Africa
Alte urme plantare ale Homo Sapiens, descoperite în Europa, au fost datate ca fiind vechi de cel mult 33.000 ani. În lume, cei mai vechi astfel de paşi ar fi cei găsiţi în Tanzania, care au 120.000 de ani vechime. Totuşi, această datare nu a fost încă susţinută de o metodă ştiinţifică exactă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!