Peştii migratori

Astfel s-a constatat că pe râurile Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb îşi facprezenţa cel puţin cinci specii de peşti migratori şi anume: Abramis brama-platica, Barbus barbus- mreana , Chondostoma nasus- scobarul , Eudentomyzon danfordii- chişcar şi Gobio uranoscopus- porcuşor de vad .
Studiile a demonstrate că sectoarele din localităţi precum: Tinca, Uileacul de Beiuş Tărian, Şuncuiuş Vărşand şi Zerind sunt acele sectoare de apă unde se întâlnesc cele mai multe specii de peşti migratori.

De asemeni, în ultimii 3 ani, numărul familiilor de lebede care poposesc pe cursul râului Crişul Repede este în continuă creştere.

Pentru a menţine apele curate, autorităţile au nevoie, pe lângă proiectele de infrastructură, şi de implicarea cetăţenilor atât în ceea ce priveşte respectarea normelor legale, cât şi prin acţiuni de voluntariat. Educaţia ecologică trebuie începută din copilărie şi continuată pe tot parcursul vieţii, astfel incât fiecare cetăţean să fie sensibilizat, să se simtă angajat în problemele de mediu, să aibă un sentiment de responsabilitate şi voinţa de a acţiona personal.

„În ultimii zece ani, o problemă importantă în gospodărirea apelor o ridică poluarea cu deşeuri de tip PET. Zilnic, doar din preajma construcţiilor hidrotehnice se colectează în medie 3-4 mc de deşeuri, iar în zonele turistice de cele mai multe ori administraţiile locale nu fac faţă. Dacă pentru instituţiile publice implicate în gospodărirea apelor există legislaţie şi regulamente de organizare, pentru ONG-uri şi societatea civilă există multă voinţă şi implicare. Cu ajutorul ONG-urilor şi a instituţiilor de învăţământ din judeţul Bihor, A.B.A Criluri a dezvoltat o serie de proiecte de voluntariat. Numai în ultimii 2 ani, peste 2000 de tineri au fost implicaţi în acţiuni de informare, educare şi igienizare a cursurilor de apă. “ Dorel Dume, director A.B.A Crişuri.

Implemenatrea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în oraşele şi municipiile din judeţul Bihor a adus, în ultimul an, o diminuare a depozitelor neconforme de deşeuri de pe cursurile de apă. În medie s-a constatat o scădere cu 20% a cantităţii de PET-uri de pe cursurile de apă. Rămân însă o problemă zonele turistice precum: Şuncuiuş, Bratca, Stâna de Vale sau Tinca.

Este bine de ştiut că deşeurile au grade diferite de descompunere, unele au doar de câteva zile, cum ar fi coja de banană, iar altele depăşesc 100 de ani cum ar fi dozele de aluminiu, pungile sau PET-urile. Conform legislaţiei din România, amenda pentru depozitarea deşeurile pe cursurile de apă poate să ajungă până la 70.000 de lei.

De la amenajările cursurilor de apă din Oradea sau Beiuş, până la acumulări precum Suplacul de Barcău, Leşu sau Priza de Apă Oradea, pe lângă rolul de apărare împotriva inundaţiilor, toate au adus şi aduc beneficii în ceea ce priveşte menţinerea calitativă a cursurilor de apă.

Eforturile instituţiilor publice, în ceea ce priveşte salubrizarea, ar fi în zadar fără implicarea ONG-urilor şi a societăţii civile. Numărul tot mai mare al proiectelor de voluntariat ne face să credem că, în scurt timp, poluarea cursurilor de apă, cu deşeuri plutitoare, nu va mai ridica probleme, cel puţin nu în municipiul Oradea sau în marile oraşe din judeţul Bihor.