Fostul director al Casei de Cultură a Municipiului, Flavius Bunoiu a depus la Primărie şi Consiliul Local o petiţie anti-ambrozie, semnată de 1.500 de cetăţeni, care ce soluţii la această problemă de sănătate publică, ce afectează tot mai mulţi oameni. Dovadă vânzările de antihistaminice ce cresc în mod exponenţial de la un an la altul.

Date alarmante

Bunoiu cere soluţii reale pentru combaterea acestei plante invazive de către administraţia Bolojan, subliniind că nu mai este de multă vreme doar un moft. „Am cerut, prin intermediul Colegiului Farmacistilor Bihor date de la farmaciile din Oradea in privinta medicamentelor vandute in Oradea, in perioada alergiilor cauzate de ambrozie. In Oradea sunt 125 de farmacii. Au raspuns apelului si au oferit date 65 dintre acestea. Conform datelor furnizate, vanzarile de cutii de medicamente antihistaminice in lunile august/septembrie insumeaza aproximativ 8000 de unitati. Cifra este mai mare decat vanzarile pe orice alte luni ale anului si este in crestere fata de anii anteriori. Datele au fost cerute in comparatie pentru anii 2015-2016”, le scrie Bunoiu aleşilor locali, precizând că în aceste cfire nu sunt cuprinşi oamenii care se tratează, se trateazhă greşit sau îşi cumpără medicamentele din alte părţi.

„Cred ca putem trage concluzia ca, la ora actuala, in Oradea se afla cel putin 4000-5000 de persoane alergice la aceasta planta. Concluzie pe care, daca veti cerceta cu atentie in jurul  dumneavoastra, o puteti confirma (sau nu) dupa numarul prietenilor, rudelor, angajatilor, cunoscutilor, etc pe care ii vedeti, in aceasta perioada, cu nasul in batista”, scrie Bunoiu.

Bani tocaţi pe „farma”

Flavius Bunoiu abordează problema şi din perspectivă financiară, arătând la ce cheltuieli sunt obligate persoanele alergice – câteva sute de mii de euro cheltuie orădenii pe sezon, pentru a se trata de alergii, estimează acesta, prin datele culese. Acestora li se adaugă alte pierderi, precum scăderea capacităţii de muncă a acestor persoane suferinde: „O persoana afectata de alergie este, la propriu, un “zombie” in lunile august si septembrie: nu doarme sau doarme foarte greu noaptea, oboseala se acumuleaza, medicamentele antihistaminice luate produc, in general, somnolenta si pierderea capacitatii de concentrare. Cum calculam pierderile provocate agriculturii prin infestarea lanurilor de porumb sau floarea soarelui, prin nerealizarea productiei maxim posibile? Cum calculam pierderile din turism pentru ca oamenii cu alergii severe se informeaza si nu mai merg in zone in care exista riscul sa se confrunte cu aceasta alergie. Cum calculam costul luptei cu aceasta planta daca nu facem ceva acum si o ignoram inca vreo cativa ani? Cum vom calcula costul interzicerii exportului de cereale, seminte, produse agricole din Bihor atunci cand UE va solicita ca acestea sa nu mai prezinte infestare cu seminte de ambrozie?”.

Ce fac alţii

Bunoiu: „In Franta, pe langa amenzile uriase, proprietarul unui teren infestat cu ambrozie situat langa scoli, spitale sau azile de batrani risca si inchisoarea, atat de serios este privita aceasta problema in alte tari”.

„O singura planta de ambrozie elibereaza in atmosfera aproape un miliard de granule de polen care

au dimensiuni de doar cativa microni si pot fi purtate de vant la distante de zeci de kilometri. La valoarea de 30 de granule de polen pe metru cub de aer se considera o situatie de risc. Oradea, conform hartilor de dispersie a polenului alcatuite de austrieci si maghiari, se afla intr-o zona in care valorile polenului ating si 500 de granule/metrul cub de aer. Polenul de ambrozie prezinta crosreactantă (adica de la alergia la ambrozie se poate dezvolta o alergie si la alte plante, din specii inrudite sau legume)”, scrie Bunoiu, alergic şi el la ambrozie. Acesta subliniază cercetările făcute de UE pe această temă şi dă exemplul ţărilor ce luptă intensiv împotriva ambroziei. Printre ele, Ungaria, ce a adoptat în 2003 o legislaţie foarte dură împtriva plantelor alergene.

Milioane devin alergici!

Bunoiu face referire şi la un studiu realizat de Universitatea de Medicină din Viena, cu colaborarea altor universităţi din diferite ţări, în al cărui raport se arată că prognoza pentru România este de 4 – 5 milioane de persoane alergice la ambrozie!

Bunoiu propune un cadru legislativ coerent pentru combaterea ambroziei şi dă Ungaria ca exemplu.

În plan local, Flavius Bunoiu cere un regulament „care sa aiba in vedere doua obiective: scaderea concentratiei de polen in lunile august si septembrie şi impiedicarea raspandirii acestei plante, prin distrugerea ei inainte de maturizarea semintelor.

Bunoiu are ceva de spus şi despre Primăria Oradea care „trebuie sa devina constienta de faptul ca administreaza foarte multe suprafete de teren care, in acest moment, sunt infestate cu ambrozie. Multe sesizari ale cetatenilor au ca obiect terenuri aflate in patrimoniul orasului (cimitirul, pista de biciclete, Parcul Salca, Parcul Industrial, etc)”.

Bunoiu cere constituirea unui grup de lucru la nivelul Primăriei şi îşi oferă ajutorul pro bono, pentru a sprijini activitatea acestui grup, dacă Primăria va înţelege să îl formeze.