Potrivit unui comunicat al asociației, în august 2022, luna principală din sezonul estival, consumul de bere în România a înregistrat o scădere de 8% față de august 2021.

[eadvert]

În primele opt luni ale anului, tipurile de bere preferate de români au fost berea blondă – 93%, în ușoară scădere, berea fără alcool, inclusiv mixuri nealcoolizate – 6%, în creștere spectaculoasă – de la 2% în 2021, și mixuri de bere și beri aromatizate cu alcool, precum și specialitățile de bere (berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie) – sub 1% fiecare, categorii aflate și ele în scădere față de anii anteriori.

„România este a 8-a piață ca mărime în ceea ce privește producția de bere la nivel european și sigur că este dorința noastră să urcăm în acest clasament. Anul acesta însă este unul plin de provocări care vin din contextul economic dificil, cu o creștere semnificativă a inflației și a costurilor cu energia și combustibilul, dar și din consecințele conflictului din Ucraina care aduc presiuni foarte mari. Înregistrăm o creștere de peste 60% a costurilor de producție a berii”, a spus Julia Leferman, director general Asociația Berarii României.

„Industria locală de bere generează valoare adaugată în economia românească, prin faptul că avem 0% evaziune fiscală, producem și comercializăm berea local în proporție de 97% și peste 50% din materia primă provine din țară. Cu toate că facem parte din industria alimentară și susținem industriile conexe prin cel puțin 61.000 de locuri de muncă direct și indirect, sectorul nostru a fost discriminat și exclus din prevederile Ordonanței 119 de plafonare a prețului la energie și ale Ordonanței 25 prin care statul acordă facilități industriei alimentare. Imposibilitatea de a beneficia de facilitățile acordate generează o presiune foarte mare asupra producției și resursei umane”, a declarat Mihai Voicu, președintele Asociației Berarii României.

Conform comunicatului, producătorii români de bere cer un regim fiscal stabil care să reflecte impactul pozitiv al industriei asupra întregului lanț valoric, de la „cereale la pahar” și fără taxe noi sau majorate pentru anul următor.

„Ne dorim stabilitate fiscală. Creșterea accizei cu 5% din luna august 2022 a adus o presiune suplimentară asupra industriei. Pentru anii următori este necesară revizuirea mecanismului de calcul al accizei la bere, în sensul în care indexarea acesteia să se facă prin raportare la noul nivel aprobat în luna august 2022. În caz contrar, în ianuarie 2023 acciza ar crește cu 34%, ceea ce ar reprezenta o a doua majorare într-un interval de 12 luni. O astfel de creștere bruscă va afecta și mai mult viabilitatea economică a producătorilor de bere, deja puternic afectați de creșterea generalizată a costurilor de producție”, a adăugat Julia Leferman.

„Întelegem că predictibilitatea este una dintre prioritățile industriei. Principalul mesaj a fost transmis deja de Prim Ministru și de liderii Coaliției, și anume că anul viitor nu ar trebui să intervină modificări fiscale. Ministerul Finanțelor se află în dialog cu industria pe acest subiect, domnul ministru și-a manifestat disponibilitatea pentru a analiza situația și a identifica posibile soluții”, a spus Alin Chitu, secretar de stat în Ministrul Finanțelor la a X-a ediție a evenimentului anual al industriei berii „Berea Face Cinste României”.

Prezent la dezbatere, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a menționat că „în țara noastră ajung pe piaţă anual 6 miliarde de ambalaje, de 5 ori mai multe decât în alte țări UE în care acest sistem funcționează deja și durează între 2 și 3 ani implementarea acestui sistem în orice țară. Sunt convins ca în cele din urmă vom avea un sistem funcțional și în România”.

Asociația precizează că industria berii susține implementarea celui mai mare proiect de economie circulară din România care va permite atingerea țintelor de colectare și reciclare impuse de UE și care va deveni operațional în toamna anului viitor, chiar dacă termenul este unul extrem de ambițios.

Aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii, lucru care are efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului. Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură.

Dezvoltarea pieței locale de hamei și malț poate determina o creștere economică semnificativă având în vedere climatul specific și limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susținerea din partea autorităților este esențială prin promovarea unor linii strategice de finanțare a acestor culturi.

În cadrul discuțiilor, Dragoș Telehuz, secretar de stat în Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a spus că instituția are în vedere sprijinirea culturilor de hamei și orz de bere: „Cultura hameiului are o alocare de 45 milioane de euro pentru retehnologizare. Sprijinul în bani poate ajunge la 1.000 eur/ha. Doar trei județe ale țării au condițiile necesare pentru producția de hamei. Orzul pentru bere nu poate face obiectul sprijinului cuplat pentru că acesta nu este în pericol să dispară. Împreună cu industria berii vom organiza în perioada următoare seminarii pentru informarea fermierilor privind avantajele culturii orzului de bere, este nevoie de astfel de măsuri pentru a crește suprafețele cultivate cu acest tip de cereale”.

MEDIAFAX