Județele din Vestul și Nord – Vestul României au nevoie acută de forță de muncă. În partea de Est a Ungariei, în apropierea graniței cu România, locurile de muncă sunt foarte puține, astfel încât muncitorii unguri nu prea au unde să se angajeze. Soluția ar fi să se angajeze în România.

[eadvert]

De asemenea, românii din apropierea graniței ar putea să muncească în Ungaria. Acest tip de angajări se practică de mai multă vreme, dar la un nivel scăzut.

Pentru a descoperi care sunt piedicile care stau în calea mobilității reduse a forței de muncă de o parte și de alta a graniței, AJOFM Bihor, în colaborare cu Societatea de Binefacere „Don Orione” Oradea (lider proiect), Camera de Comerț și Industrie a Județului Békés, Prefectura Békés și Fundația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor din județul Békés, a demarat elaborarea unui studiu, care va fi finalizat printr-un plan de acțiune comun pentru o piață integrată a muncii la frontiera româno-ungară. Studiul este parte în cadrul proiectului „Rețea transfrontalieră pentru susținerea dezvoltării carierei profesionale în regiunea de graniță” – ROHU 331.

Chestionar

AJOFM Bihor și-a propus prin acest proiect îmbunătățirea gradului de ocupare, dar și dezvoltarea măsurilor de bună practică privind orientarea tinerilor în carieră. „În etapa aceasta am pornit un studiu care face parte dintr-un plan de acțiune comun româno – maghiar în care, atât pe partea română cât și pe partea maghiară, chestionăm prin consultare publică, atât angajatorii cât și persoanele fizice referitor la problemele și barierele pe care le întâmpină pe piața forței de muncă, respectiv pe zona de frontieră. Vrem să vedem care sunt limitările. De ce nu avem o mobilitate mai mare transfrontalieră între România și Ungaria a resursei umane”, a declarat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.

Acesta a menționat că județul Békés este un județ cu o rată a șomajului mai ridicată decât județul Bihor, mai puțin dezvoltat decât Bihorul, și cu un număr de locuri de muncă mai redus.

„Vrem să vedem unde este problema. De ce nu vin ungurii să lucreze în România. Poate fi și problema salariului. Ungaria a crescut nivelul salariului minim pe economie la 200.000 de forinți, circa 2.900 de lei, dar la ei contribuțiile se plătesc de către angajator, astfel încât salariul net este mai mare decât ceea ce ar genera la noi aceeași sumă”, a specificat directorul executiv al AJOFM Bihor.

Platformă comună

Prin intermediul chestionarului se caută să se depisteze care sunt problemele și din partea angajatorilor.

„Ne gândeam că ar fi nevoie de o platformă comună de comunicare a locurilor de muncă. Lucrăm prin intermediul acestui proiect la o astfel de platformă. Vrem să creăm o transparență a locurilor de muncă vacante pe cele două părți ale frontierei. Astfel că pe o rază de 50 – 70 de kilometri, care este asumabilă ca și transport, pentru că și din Beiuș sau Valea lui Mihai avem oameni care fac naveta la Oradea. Atunci de ce să nu se facă și din Hajdúböszörmény către Oradea sau din unitățile limitrofe, la Salonta, unde De Longhi are nevoie de forță de muncă. Vrem să vedem care sunt barierele în acest sens. E o problemă culturală? E o problemă de limbă? E o problemă de legislație, deși suntem ambele țări membre ale UE? E o problemă a traficului transfrontalier? Poate chiar a restricțiilor impuse de pandemie?”, a precizat șeful AJOFM Bihor.

Prin acest chestionar, care face parte dintr-un plan de acțiune comun, se dorește să se depisteze care sunt barierele în a crește mobilitatea pe piața forței de muncă la nivel de frontieră, între județele limitrofe. După consultarea online vor mai fi organizate câteva focus grupuri cu șomeri și cu angajatori, iar la sfârșitul lunii februarie va fi gata planul de acțiune comun.