Pesediștii acuză Guvernul PNL Ludovic Orban că nu a inclus în “noul” program de guvernare măsurile privind creșterea alocației de stat pentru copii, precum și creșterea punctului de pensie. Prin această “omisiune”, PSD subliniază că în realitate, liberalii nici nu au de gând să majoreze alocațiile și pensiile și că de fapt, aceasta ar fi miza alegerilor anticipate, dorite de Klaus Iohannis și PNL: eludarea prevederilor celor două legi cu care se laudă PSD, prin amânarea aplicării consistentelor majorări prevăzute.
După cum se știe, alocațiile pentru copii ar urma să crească de la 150 la 300 de lei, iar punctul de pensie ar urma să crească brusc, cu 410 lei. Ar ajunge până la valoarea de 1.775 de lei din septembrie 2020 și la 1.875, în 2021.

PNL: “Vom respecta legile”

Liberalii dezmint însă un asemenea scenariu. Contactați de JURNAL BIHOREAN & BIHON, deputații PNL de Oradea Ioan Cupșa și Florica Cherecheș au explicat că nu se pune problema ca Guvernul PNL să nu pună în aplicare cele două măsuri sociale importante, după alegerile anticipate ce se prefigurează a fi organizate în luna iunie a acestui an.

„Alocațiile se vor majora imediat după rectificarea din iulie. Programul nostru de guvernare are incluse doar politicile noastre generale. Însă avem legi și ele vor fi puse în practică. Alocațiile sunt majorate prin lege. Legea este în vigoare, va primi sursă de finanțare. Însă nu putea fi alocată resursa bugetară decât după rectificare, iar prima rectificare poate fi adoptată doar în luna iulie”, explică deputatul Cupșa.

Potrivit lui, nici nu era nevoie ca Orban să promită din nou, în Parlament, majorarea alocațiilor și a pensiilor, deoarece “legile au fost adoptate, sunt în vigoare și trebuie puse în executare. Nu își poate propune Guvernul să nu respecte o lege. Ar fi un non sens”.

La rândul său, deputatul Florica Cherecheș subliniază că ceea ce a prezentat Ludovic Orban în Parlament atunci când și-a prezentat Guvernul, după a doua sa nominalizare, este “un program pe 3 luni, nu e un program pe următorii 3 ani”. Semn că, de fapt, se pregătește picarea Guvernului Orban în Parlament, inclusiv cu voturile PNL.
“În ceea ce privește dublarea alocațiilor, legea a fost promulgată după aprobarea bugetului de stat. Nu se mai putea face nimic. Sunt 6 miliarde pe care PNL vrea să îi caute și să îi aloce în momentul în care se face rectificarea bugetară. La fel și cu pensiile. Creșterea este prevăzută în buget. Programul prezentat acum de dl Orban în Parlament este unul minimalist, mai mult de administrare. Nu poți face în trei luni ceea ce s-a stricat în nu știu câți ani”, spune Florica Cherecheș.

Inechități flagrante între pensionari

Dincolo de mărirea punctului de pensie cu 410 lei, ce presupune un efort bugetar uriaș, de 24,8 miliarde de lei doar în 2020 (aprox 5,3 miliarde de euro), se pune problema echității sociale pentru bătrânii României.

Un pensionar cu o pensie aflată la nivelul unui singur punct de pensie va primi în plus doar 410 lei, în timp ce altul cu 3 puncte va primi în plus 1.230 de lei la pensie! Totul în condițiile în care, la nivelul contribuțiilor de-a lungul zecilor de ani petrecuți în câmpul muncii, diferențele nu au fost într-atât de mari între două astfel de cazuri. Însă schimbările normative nesfârșite, în România post-decembristă, au generat inechități inacceptabile, flagrante, Statul Român tratându-și discriminatoriu seniorii, în fapt părinții și bunicii populației active de astăzi.

Conștientizată de acest aspect, Florica Cherecheș a părut să înțeleagă faptul că într-adevăr, trebuie urgent găsite soluții pentru ca pensiile mici să fie aduse în mod accelerat la un nivel care să permită un trai cu adevărat decent, raportat la nevoile zilei de azi. Și în paralel, pensiile (prea) grase să fie crescute într-un ritm mult mai puțin susținut. Totul plecând de la principiul bătrânesc conform căruia “nimeni nu mănâncă cu trei guri”.

Caută cineva soluții reale?

“Se discută mai multe opțiuni pe care le avem. S-a discutat și despre impozitarea progresivă”, avansează Cherecheș o ipoteză privind taxarea pensiilor mari, nesustenabile pentru Statul Român, în condițiile în care marea majoritate a bătrânilor României trăiesc cu greu, din pensii mizere. Însă este greu de crezut că această soluție este una pe care vreun partid s-o ia cu adevărat în calcul, cel puțin în viitorul apropiat. În ceea ce privește alegerile parlamentare anticipate, Cherecheș opinează că “nu e altă cale, la modul în care merg lucrurile în Parlament”.

Chit că între alegerile anticipate și cele la termen ar fi o distanță calendaristică de nici șase luni… În acest context, se pune întrebarea legitimă cui folosește, cu adevărat, instabilitatea politică pe care o traversează țara.