Amânată până la vizita Corinei Creţu în Oradea, inaugurarea Podului Centenarului a avut loc luni la amiază. Interesaţi să fie între primii care îl traversează după inaugurarea oficială, mai mulţi şoferi făcuseră deja coadă pe cele două maluri ale Crişului Repede. Prima maşină care a trecut podul a fost Dacia vopsită tricolor.

[related-post post_id=”2155674″]

Cel mai mare

Delegaţia oficială a ajuns la pod cu o întârziere de cam jumătate de oră. Anterior, comisarul european a avut o întâlnire la Primărie, cu reprezentanţii autorităţilor locale. A venit la pod însoţită de primarul Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Pasztor Sandor, prefectul Ioan Mihaiu, cei doi viceprimari Florin Birta şi Mircea Mălan, directori şi şefi de servicii din administraţie.

„Din ce ştim noi, podul este cea mai mare structură de acest gen din ţară, cu o deschidere 80 de metri. Este un pod în arc, cu calea la mijloc, cu două benzi de circulaţie de câte 3,5 m, cu lăţimea totală de 18 m. Trotuarele sunt generoase, cu câte 3 m lăţime şi deservesc atât pietonii cât şi bicicliştii. Sperăm ca podul să devină o atracţie turistică şi să îşi verifice utilitatea”, a spus, Vlad Moldovan, reprezentantul firmei constructoare, Freyrom SA.

Lucrările la pod au început în primăvară iar costul total este de aproximativ 3,3 milioane de euro. Din acesta, 2,6 milioane euro sunt finanţarea europeană. Proiectul face parte dintr-un pachet de cinci proiecte cu finanţare europeană, aflate în diverse faze, în centrul oraşului, cu valoarea totală de 15 milioane de euro – Piaţa Ferdinand, noile pietonale – Aurel Lazăr, Pictor N.Grigorescu şi strada Libertăţii şi promenada de lângă Primărie.

„Acest pod, în afară că va rezolva o mai bună legătură pietonală şi pentru biciclişti între maluri, va permite şi introducerea curselor în zona centrală, în zona străzilor Eminescu – Porţile de Fier. Acest pod va permite liniilor de autobuz care vor circula de anul viitor să acopere inclusiv zona centrală”, a spus edilul, adresând mulţumiri Comisiei Europene şi implicit comisarului Creţu. „În fiecare an, de când am intrat în UE, în medie, ne-am dublat bugetele de investiţii, ca urmare a câştigării proiectelor europene. Se cuvine, deci, ca Podul Centenarului să aibă marcate toate drapelele statelor din UE, ca o formă de respect faţă de contribuţiile cetăţenilor europeni la fondurile de coeziune pe care noi le-am accesat”, a mai spus Bolojan.

Complot şi conspiraţii

De la Oradea, Corina Creţu s-a adresat mai ales Guvernului şi Puterii centrale. A început prin a arăta că „avem o şansă unică să facem parte din familia europeană” şi de a beneficia de „efortul pe care statele bogate îl fac pentru a investi în regiunile mai sărace, între care şi România” dar că „din păcate nu reuşim să utilizăm la maximum această utilitate, această şansă unică, despre care nu ştim cât va mai exista”.
„Sunt destul de tristă să văd o atitudine complotistă, cum am văzut şi aseară, cum că nu se doreşte ca în România să nu avem autostrăzi, ca şi cum că ar fi un complot mondial contra noastră. Dacă ne uităm la ţările din jurul nostru vedem foarte clar că acolo unde au existat proiecte de calitate au fost şi implementate. Eu le propun guvernanţilor să depună proiecte şi apoi să acuze Comisia Europeană că nu le implementează”, a declarat Creţu.

A lăudat primarii cu vechime, între care şi Ilie Bolojan, pentru experienţa implementării proiectelor pe bani europeni. „Avem deja 10 ani în Uniunea Europeană dar mulţi primari sunt abia la primul mandat. Aceştia pot să se inspire de la cei care au implementat proiecte de succes”, a declarat comisarul.

O catastrofă naţională

Revenind la conflictul cu guvernanţii, Creţu a spus că nu doar ea ci şi liderii UE, precum Frans Timmermans „e atacat şi jignit de săptămâni bune, în fiecare zi, de membrii partidului de guvernământ”.

Despre faptul că Guvernul ar muta realizarea unor bucăţi de autostradă pe parteneriate public-private (PPP), Creţu insistă că ar trebui să primeze atragerea de fonduri europene pentru că „avem şansa unică de a primi aceşti bani pe care nu va trebui să îi dăm niciodată înapoi”. „Îl invit pe acest om(Darius Vâlcov n.r.) să citească rapoartele Curţii de Conturi europene unde se arată foarte clar, că pentru ţările care nu au experienţa acestor parteneriate e recomandat să le abordeze cu maximă prudenţă, pentru a nu avea renegocieri costisitoare, ulterior, pentru populaţie. E decizia statului român dar oficial, la CE nu am primit nicio notificare cum că se doreşte realizarea de lucrări pe parteneriate public-privat. Am aflat de la TV despre autostrada Târgu-Mureş – Iaşi, despre care am mai spus şi spun în continuare că avem bani să facem studiul de fezabilizate în această perioadă de programare şi să începem construcţia în 2021”, a mai sus Creţu, concluzionând cu un apel „spre Guvernul României, să îşi canalizeze energiile nu spre atacuri personale ci spre proiecte”.

A apreciat, apoi, că o eventuală ieşire a României din UE ar fi „o catastofă naţională, am fi cu toţii responsabili faţă de generaţiile care vor urma”.

În cifre, arată comisarul, România a avut de câştigat din şederea în UE: de la aderarea, a primit 45 mld euro şi a contribuit cu mai puţin de 15 mld.

Despre riscul de dezangajare de fonduri, a spus că la începutul anului, pe POR, era de 800 milioane euro iar la final, suma se reduce spre 600 milioane.