Mircea Jacan, candidatul POL la funcția de primar al Oradiei, alături de Adrian Oegar și Orlando Balaș – candidați pentru Consiliul local și-au ținut conferința de presă în Pasajul Vulturul Negru. Au început cu considerentul că „Primăria are prima obligație față de cetățeni, Primăria nu trebuie să fie un jucător, nu trebuie se ocupe de treaba privaților, ci doar să creeze cadrul pentru dezvoltarea afacerilor private”.

[eadvert]

Mircea Jacan consideră că atât Pasajul Vulturul Negru cât și Cetatea Oradea fac obiectul unor situații simptomatice pentru neputința administrației locale de a revitaliza zone cu potențial turistic mare. Ambele locații sunt vizitate și pozate insistent de turiști, dar sunt lipsite de viață.

„Noi credem că e nevoie de un studiu. Dacă nu știm cum se formează un vad economic nou, Primăria ar trebui să comande un studiu ca să primească soluția pentru revigorarea pasajului”, zice Jacan.
La Cetate, candidatul consideră că ar fi nevoie de o administrare profesionistă, de specialiști și popularea spațiilor cu meșteri, artiști, meșteșugari care să asigure activitate permanentă. Puținele ateliere de acum ocupă spații mici, teoretic, cu titlu gratuit, dar la final de an chiriașii sunt împovărați cu facturi de cheltuieli de întreținere de 8-9 mii de lei. Soluția POL: șederea acestora în Cetate ar trebui suportată de Primărie, din taxa de turism.

Jacan cere restructurarea APTOR, care primește câte 6 – 7 milioane de lei de la Primărie. „APTOR ar trebui să creeze cadrul de dezvoltare a evenimentelor, nu să fie principal organizator al evenimentelor și concertelor pe bani publici”, consideră el, cerând, transparentizarea contractelor APTOR, mai ales că grosul banilor asociației vine de la Primărie.

Antreprenoriat vs. salariul minim

Mircea Jacan zice că Oradea suferă din cauza lipsei de susținere a tinerilor antreprenori. Despre proiectul de transformare a fostei Clinici în incubator de afaceri în contul unui proiect de peste 3,5 milioane euro, Jacan crede că este doar un prilej de a renova clădirea și că cele câteva ateliere propuse a fi amenajate acolo nu servesc prea mult scopului declarat.

„Tinerii ar trebui încurajați să dezvolte spiritul antreprenorial. În schimb, orașul crește ca o piață a forței de muncă ieftine”, e concluzia sa.
Jacan a atacat până și atuul cel mai folosit de administrația Bolojan – proiectele europene: acestea implică sume foarte mari și cofinanțări pe măsură, care împovărează orașul, inclusiv cu credite. „Dacă atragerea de fonduri europene nu generează plus valoare, nu am făcut nimic în dezvoltarea orașului. Atragem fonduri europene de dragul fondurilor europene. Banii trebuie țintiți spre scopuri adevărate. Facem traversări și subtraversări și alte investiții de acest fel, care aduc beneficii firmelor de construcții dar dezvoltarea orașului va lăsa de dorit”, consideră el.

Referindu-se la patrimoniu și turism, candidatul POL consideră că Fundația pentru protejarea monumentelor istorice, constituită pe lângă Primărie, nu își îndeplinește scopul iar unul din motive ar fi și componența Consiliului director – Dulcă Camelia – patroana Fulger Taxi, Morar Grigore – colonel (r), fost comandant al Garnizoanei Oradea, David Sergiu Octavian de la Consiliul Județean, Sârbu Marilena de la Arhitectul Șef. … inclusiv regretatul Peter I. Zoltan – om de cultură, pasionat cunoscător al patrimoniului orădean, decedat în această primăvară.

Pericolul ghetoizării

Adrian Oegar s-a referit la modul în care se construiește acum în Oradea. „În momentul de față, arhitecții care au făcut istorie în orașul acesta cum ar fi frații Vago sau familia Rimanoczy cred că se răsucesc în mormând când văd ce facem noi la suprafață”, crede el, și exemplifică cu edificarea masivă de blocuri în cartiere, în dispreț față de nevoile minime umane dintr-un condominiu: în Nufărul II sunt construite deja două blocuri cu regim de înălțime mare, înghesuite și deja se ridică un al treilea; la Universitate, aceeași situație. „Pe Oneștilor, unde a fost Înfrățirea e la fel. A fost un spațiu eliberat, virgin din punct de vedere al sistematizării, pe care s-au înghesuit blocuri până la limita fizică. Nici măcar nu există un aliniament, o ordine. Sigurul criteriu al arhitecților este să se înghesuie cât mai multe blocuri pe un teren îngust”, zice el.

Sintagma „măgarul între oi” o aplică atât blocurilor cu 10 etaje ridicate între cele de 4 etaje în Ioșia dar și blocului Vandana, care obturează persectiva spre Criș dinspre zona Piața Decebal.

„Dezvoltatorii urmăresc să facă profit, asta e treaba lor. Treaba Primăriei este să dezvolte orașul frumos, sustenabil, ori chestia asta nu se întâmplă. Ori este incompetență crasă, ori sunt interese care blochează să se aplice măcar legea bunului simț”, e concluzia sa.
Propunerea POL: „revizuirea PUZ-urilor pentru toate zonele critice. Încă se mai poate face ceva dar pe an ce trece, dezvoltatorii prind putere iar procesul de va accelera dacă Primăria nu pune standarde măcar de bun simț”.

Cultul personalității

Orlando Balaș, fost consilier al primarului Ilie Bolojan și primul pe lista de candidați POL pentru CL Oradea, a formulat cele mai acide critici la adresa administrației locale:

„Primăria lucrează pe banii noștri, ca și cum ar lucra pe banii săi, în interesul unor privați. Am ajuns la situația în care putem spune că e Primăria SRL, în loc să fie Primăria în slujba cetățenilor. Ni se tot flutură sume mari din fonduri europene nerambursabile. Situația este total diferită în realitate. La începutul lui 2019, Primăria declara că va face investiții de peste 250 milioane lei din fonduri europene, în realitate, anul trecut s-au atras doar 95 de milioane de lei. Bugetul public a fost alcătuit în proporție covârșitoare din banii orădenilor”, susține Balaș, referindu-se la impozite, taxe, tarife etc.

În opinia sa, investițiile din Oradea nu răspund nevoilor orădenilor. „Deciziile se iau arbitrar – se modernizează Grădina Zoologică pe 4,6 milioane de euro, acum va fi distrusă pentru că cineva a visat un stadion”, zice el.
Balaș nu vede nici rostul arenei sportive noi: banii ar fi putut merge spre „necesitățile reale ale orașului”, iar investiția a fost stabilită de „două, trei, minți de la Primărie”. Asta „în condițiile în care sportul orădean e prost finanțat, cu excepția echipei de baschet, de stranieri, în care se bagă două, trei milioane de euro, fără transparență”.

Despre finanțarea APTOR, candidatul POL consideră că banii alocați de la buget merg pe propagandă, „e vorba de cultul personalității primarului în toată această poveste”.

„Cerem ca Primăria să nu mai fie Primăria SRL, cum e acum, o primărie iliberală, care funcționează mai ales pentru dezvoltatorii imobiliari, cărora nu le impune reguli conform cu normele europene, și pentru firmele de construcții”, zice el, insistând că „antreprenorii locali să primească egalitate de tratament cu investitorii străini” dar și pentru „reducerea taxelor, impozitelor și tarifelor, pentru orădeni”.

„Suntem unul dintre județele cu cel mai min nivel al veniturilor medii nete, 34 din 32 la venituri medii, județ condus la nivelul municipiului Oradea de PNL de 12 ani. Am rămas codașii clasamentului la venituri dar suntem fruntașii clasamentului la impozite, taxe și tarife. În lăcomia sa, Primăria ne jecmănește”, mai zice el, lansând propunerea de înghețare a fiscalității pe 2021 la nivelul lui 2020 și apoi o refundamentare a bugetului, „să ne întindem doar cât ne este plapuma”.