Edilul a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că, prin încălcarea Codului Administrativ, dar și a legii 161/2003, care le interzic primarilor să emită documente în favoarea rudelor de gradul I, ar fi semnat două certificate de urbanism și mai multe acte pe care fiul său le-a depus la Oficiul Național pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru obținerea unor fonduri în vederea înființării unei agropensiuni.
În opinia inspectorilor de integritate, în acest fel a fost cauzat „un folos material pentru fiul persoanei evaluate”.
Instanța: nu a fost obținut un folos patrimonial
Prin sentința dată de Judecătoria Salonta pe 10 iulie 2025, Purge a fost achitat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Instanța a arătat că „nu se poate susține că prin actele efectuate de inculpat a fost obținut folosul patrimonial constând în obținerea unei finanțări nerambursabile, ci, eventual, că actele efectuate de inculpat au înlesnit obținerea unui folos patrimonial eventual, ceea ce, însă, nu este suficient pentru ca fapta să poată fi considerată una tipică”.
De altfel, într-o declarație pentru Bihon, dată în 2024, când a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Oradea, primarul Ioan Purge a explicat că „în cazul indicat de ANI, am contrasemnat certificatele de urbanism pentru 15 persoane, nu doar pentru fiul meu. Conform Legii 50/1991 (privind autorizarea executării construcțiilor – n. red.), doar primarul poate contrasemna astfel de certificate”.
Sentința Judecătoriei Salonta a fost atacată atât primarul din Gepiu, cât și Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta. Însă Ioan Purge și-a retras apelul, în timp ce, prin hotărârea definitivă pronunțată joi, Curtea de Apel Oradea l-a respins ca nefondat pe cel declarat de procurori, menținând achitarea edilului.
Acesta a fost obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 400 de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!